Atacată că nu dă căldură suficientă, Termoenergetica ripostează: au sau nu spitalele obligația legală de a se dota cu surse alternative de încălzire?

Din iarna lui 2019, pe când primar al Capitalei era Gabriela Firea, atât PMB, cât și Termoenergetica au început să invoce, în fața opiniei publice, o reglementare potrivit căreia spitalele sunt răspunzătoare de asigurarea agentului termic în curtea proprie, prin surse alternative, atunci când rețeaua centrală clachează.

Termoenergetica pasează responsabilitatea în curtea spitalelor 

Astfel, în noiembrie 2019, când Spitalul de Copii M.S. Curie și Institutul de Recuperare Neuropsihomotorie Dr. Nicolae Robănescu au rămas fără căldură vreme de trei zile, autoritățile locale au dat vina pe managerii unităților sanitare care nu ar fi avut grijă să asigure surse alternative de agent termic.

La acea dată, directorul Termoenergetica, Alexandru Burghiu, declara că, potrivit unei prevederi legale, orice spital are obligația de a asigura surse alternative pentru apă și căldură. 

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

„Spitalele au rămas fără apă și căldură, dar există o prevedere legală care spune că orice unitate spitalicească are obligația de a asigura surse alternative, atât pentru apă caldă, cât și pentru căldură”, spunea Burghiu.

Primăria Capitalei cita aceleași prevederi, într-o reacție dată la solicitarea Hotnews.ro, menționând normativul 15 din 1997.

Ce spun acum

Contactat de Libertatea, directorul adjunct al Termoenergetica, Adrian Gîtlan, a declarat că, din câte cunoaște, acest act obligă spitalele să asigure confortul termic pentru pacienți inclusiv din resurse proprii. 

Întrebat în ce măsură cunoaște prevederile și spitalele cărora li se aplică, Gîtlan a replicat că nu este jurist de meserie, arătând că nu poate spune dacă formularea din normativ este sau nu suficient de clară. 

Așa-zisa lege e un soi de ghid 

Libertatea a discutat cu un jurist din administrația publică locală care ne-a confirmat că, într-adevăr, normativul 15 din 1997 nu numai că include o formulare vagă, dar nici nu este limpede ce greutate are, fiind, după spusele acestuia, mai degrabă „un ghid”. Totuși, juristul, care a preferat să nu fie numit, a adăugat că greutatea actului poate varia, de la caz la caz.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Normativul 15 din 1997 spune, printre altele, în capitolul dedicat domeniului de aplicare, că:

• „reprezintă în principal un ghid pentru uzul proiectanților de spitale” și că
• „prevederile prezentei reglementări se vor aplica la proiectarea clădirilor spitalicești noi și, după caz, la modernizarea, reamenajarea, consolidarea sau repararea clădirii existente”.

Nu există, în cuprinsul normativului, nicio obligație referitoare la spitalele construite înainte de 1997 – cele mai multe dintre spitalele din România -, iar actul nu se poate aplica retroactiv, ne-a explicat aceeași sursă. 

În ce privește instalațiile termice, actul stipulează că:

• „dotarea cu instalații termice se stabilește în conformitate cu necesitățile funcționale ale unităților spitalicești”
• „instalațiile termice trebuie să corespundă unor niveluri superioare de performanță, având în vedere rolul lor important în funcții igienice, dar și curative de bază – pentru condiții de microclimat adecvate, pentru spălări și sterilizări termice, dar și pentru prepararea hranei etc.”;
• „se are în vedere asigurarea funcționării instalațiilor fără întrerupere la nivelurile de satisfacere a cerințelor de consum”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro