„Escrocul cu pedigri” a lovit din nou. Prefectul păcălit pentru o înșelăciune comisă în numele vicepremierului Marian Neacșu: „Omul e cu stofă, nu jucărie”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cătălin Alistar, un escroc deja celebru în România, a ajuns în închisoare după ce a comis înșelăciuni pe bandă în numele unor personalități (patriarhul Daniel, senatorul Ioan Talpeș, Octavian Belu, Dan Șova și alții).
Cuprins:
- „Mi s-a părut că știe realitatea de aici din județ”
- Prefectul, ferm convins că vorbește cu Marian Neacșu
- Țintele lui „Marian Neacșu” - marii agricultori
- Omul care a semnalat că e ceva în neregulă
- A obținut numele lui Neacșu chiar de la Guvern
- Doi ani și 10 luni de închisoare cu executare
- Escroc cu o „carieră” de peste 20 de ani
- Trimis în judecată inclusiv de procurorii DNA
Eliberat din penitenciar în 2020, este pe punctul de a intra din nou după gratii.
Ultima escrocherie comisă de Alistar a fost în numele vicepremierului Marian Neacșu, folosindu-se de prefectul de Satu Mare, Altfatter Tamás Ferenc.
„Mi s-a părut că știe realitatea de aici din județ”
Judecătoria Satu Mare a pronunțat în 27 octombrie 2025 o primă sentință într-un dosar de înșelăciune în care a fost trimis în judecată Cătălin Alistar, condamnat în trecut la 12 ani de închisoare pentru o serie de escrocherii comise în numele unor personalități.
În cazul de la Satu Mare, unul dintre cei mai importanți agricultori din zonă i-a transferat escrocului, „pentru o cauză umanitară”, suma de 7.000 de lei, fiind convins că banii au ajuns la vicepremierul Marian Neacșu.
Escrocul a acționat prin învăluire, contactându-l, în mai 2025, pe prefectul de Satu Mare, Altfatter Tamás Ferenc. „Mi-a spus câteva cuvinte despre județul Satu Mare. Mi s-a părut că știe realitatea de aici din județ”, rememorează prefectul Altfatter, pentru Libertatea.
Prefectul, ferm convins că vorbește cu Marian Neacșu
Prefectul din Satu Mare susține că escrocul îl imita atât de bine pe Marian Neacșu, simulând și vocea acestuia, pe care oficialul îl cunoaște doar de la televizor, încât nu a avut nicio bănuială că persoana cu care vorbește la telefon e altcineva decât vicepremierul Neacșu.
„Omul e cu stofă, nu jucărie. Era foarte bine pregătit. Mi-a dat câteva detalii despre nume de parlamentari din Satu Mare cu care are relații foarte bune și s-au întâlnit. Sincer, din modul în care s-a prezentat la început, eu nu mi-am pus niciun semn de întrebare că nu ar putea fi dumnealui această persoană”, a mărturisit prefectul pentru Libertatea.
Țintele lui „Marian Neacșu” - marii agricultori
După ce l-a „împachetat” pe prefect, convingându-l că este Marian Neacșu, escrocul a spus că „lucrurile la nivel de București s-au mai liniștit” și vrea să facă o vizită în Satu Mare pentru o întâlnire cu marii agricultori, cerându-i și niște contacte. Prefectul i-a recomandat doi dintre cei mai mari agricultori ai județului: Cristian Moldovan (Ameropa) și Marcel Adrian Lăța (Agrotex). Escrocul a mers mai departe și l-a pus pe prefect să îi sune pe cei doi oameni de afaceri și să le dea numărul lui ca să îl contacteze.
Prefectul s-a conformat și i-a contactat pe cei doi oameni de afaceri din partea „vicepremierului Neacșu”. Primul pe care l-a contactat „pe vicepremier” a fost Cristian Moldovan. Acesta a declarat în proces că în momentul în care l-a contactat pe „Marian Neacșu”, „acesta a fost foarte familiar în discuție, spunându-i că e supărat că a pierdut alegerile, că îi pare rău că nu va ajunge la Sâmbra Oilor acum duminică, fiindcă voia să se întâlnească cu el și cu alți agricultori”.
Ulterior, „vicepremierul” l-a întrebat pe Moldovan dacă s-a întâlnit cu un prieten comun, după care i-a spus că are „o situație mai specială” și că are nevoie să îi trimită urgent o sumă de bani. Omul de afaceri a declarat la proces că „a rămas un pic surprins de cerință” pentru că aștepta să fie chemat la o conferință din domeniul agricol, nu să i se ceară bani, dar „pentru că vocea persoanei cu care vorbea părea să fie a lui, avea o atitudine calmă, relaxată, știa lucruri despre el”, a transferat 7.000 de lei în contul de Revolut indicat de „vicepremier”.
Omul de afaceri a mai declarat la proces că „a crezut tot ce i se prezentase și a acționat conform cererii așa-zisului Marian Neacșu” și pentru că a primit contactul din partea prefectului.
Omul care a semnalat că e ceva în neregulă
La rândul său, după ce a primit numărul „vicepremierului” de la prefect, omul de afaceri Marcel Adrian Lață l-a sunat pe „Marian Neacșu”. După un schimb de impresii despre ce se mai întâmplă prin Satu Mare, escrocul i-a spus omului de afaceri sătmărean că strânge fonduri pentru o persoană cu probleme. Lață a spus că va dona și i-a cerut un cont. După încheierea apelului, omul de afaceri s-a consultat cu avocatul. Acesta „a considerat toată situația suspectă și i-a recomandat să nu trimită nicio sumă de bani”.
După discuția cu avocatul, Marcel Adrian Lață l-a contactat pe prefect și i-a spus că are anumite suspiciuni. Când a auzit că „vicepremierul” a cerut bani, prefectul i-a spus omului de afaceri „să nu facă nimic, că va anunța organele de poliție”.
„M-am prins că este ceva neregulă și de îndată, în acel moment, am depus plângere penală împotriva acestei persoane, care ulterior a fost prinsă și a recunoscut. Dacă eram eu persoana la care să-i fi cerut ceva bani, atunci îmi dădeam seama în secunda doi. Dar era vorba despre produse agricole”, a declarat prefectul de Satu Mare pentru Libertatea.
A obținut numele lui Neacșu chiar de la Guvern
În urma plângerii depuse de prefectul Altfatter, polițiștii au declanșat o anchetă și l-au identificat pe autor: Cătălin Alistar, un băcăuan de 49 de ani, eliberat în 2020 după ce a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru escrocherii comise după același tipar: cereri de sprijin umanitar din partea unor „VIP-uri”.
La proces, Alistar a recunoscut tot. Bărbatul a declarat că în ziua în care l-a sunat pe prefectul din Satu Mare, „aflându-se singur acasă s-a gândit să facă rost de niște bani, deoarece era bolnav și dorea să-și cumpere medicamente”.
Escrocul a mai declarat că „s-a gândit să sune pe cineva pentru a cere bani împrumut sau ajutor umanitar și a ales să contacteze prefectura, unde știa că la putere era PSD”. Alistar a declarat că a făcut rost de numărul prefectului după ce a sunat la Guvern, la purtătorul de cuvânt și la secretariat, unde s-a prezentat ca fiind de la PSD, fără să spună nume sau prenume, și a cerut numărul de telefon al prefectului din Satu Mare.
Doi ani și 10 luni de închisoare cu executare
În urma procesului judecat în primă instanță la Judecătoria Satu Mare, Cătălin Alistar a fost condamnat pentru înșelăciune și tentativă la înșelăciune la doi ani și 10 luni de închisoare cu executare.
Inculpatul are numeroase antecedente penale, acesta fiind condamnat în mai multe rânduri, pentru fapte îndreptate împotriva patrimoniului, săvârșite prin nesocotirea încrederii. Totodată, acesta a executat chiar şi pedepse în regim privativ de libertate, care însă se pare că nu şi-au atins scopul, având în vedere perseverenţa infracţională a inculpatului, se arată în sentința Judecătoriei Satu Mare, care nu este definitivă.
Judecătorul a mai reținut în favoarea lui Alistar că a recunoscut faptele și a colaborat cu anchetatorii. În defavoarea bărbatului s-a reținut că „nu are ocupație sau loc de muncă, este necăsătorit, astfel încât nu este bine integrat în societate”.
Escroc cu o „carieră” de peste 20 de ani
Potrivit publicației Ziarul de Iași, Cătălin Alistar a început să comită înșelăciuni prin metoda aplicată recent și la Satu Mare încă dinainte de anul 2000, când avea doar 23 de ani. Potrivit sursei citate, Alistar a crescut la o casă de copii din Comănești, iar primele înșelăciuni le-a comis sub brandul de „Gavroche - copil al Revoluției”.
Jurnaliștii ieșeni arată că înainte de 2000, Alistar a cerut de la mai mulți directori de firme din județele Bacău, Vrancea, Constanța, Bihor și București sume de bani, bunuri sau diverse servicii, sub falsa recomandare a unor persoane din aparatul Guvernului, cel mai frecvent nume folosit fiind al ministrului industriilor și comerțului de la vremea respectivă, Nicolae Stăiculescu.
Ziarul de Iași mai scria că, pe vremea când își perfecționa escrocheriile, Alistar dădea telefoane în care se prezenta ministrul Stăiculescu și anunța în diverse locuri vizita „simbolului Revoluției” pentru a fi tratat cum se cuvine și ajutat financiar.
„Așa se face că, de-a lungul timpului, Alistar a obținut numeroase sejururi pe Litoral, pe la Slănic Moldova, revelioane în Franța și în hotelurile de lux din București. Nici unul dintre cei contactați de către Cătălin Alistar nu a avut curiozitatea să verifice veridicitatea telefonului dat de Stăiculescu.
Nu cu mult timp în urmă, Alistar a avut chiar tupeul să telefoneze Ambasadei României în Moldova, care l-a pus în legătură cu Ministerul Industriilor din țara de peste Prut. În virtutea calității pe care și-o asuma, de simbol viu al Revoluției, Alistar a obținut cazare și limuzina ministerului moldovean, cu care a făcut turul întregii Basarabii”, mai scria Ziarul de Iași în 1999.
Publicația mai arăta că după mutarea în București, Alistar s-a învârtit în cercurile șoferilor și secretarelor din ministere, făcând rost astfel de o colecție impresionantă de cărți de vizită ale unor personalități.
Trimis în judecată inclusiv de procurorii DNA
În 2007, Cătălin Alistar, alias „senatorul Ioan Talpeș”, a fost trimis în judecată pentru trafic de influență după ce a cerut și primit de la un om de afaceri din Arad peste 14.000 de euro.
„În concret, inculpatul Alistar Cătălin i s-a recomandat inculpatului Cheregi Miron ca fiind «senatorul Ioan Talpeş» şi a lăsat să se creadă că are influenţă asupra unor persoane din conducerea unor companii naţionale sau a unor funcţionari guvernamentali sau locali, de exemplu, TRANSGAZ, E.ON GAZ, LUKOIL, PETROM, ambasadorul României la Moscova etc., prin intermediul cărora va sprijini firmele administrate de Cheregi Miron în obţinerea ilegală a unor lucrări cu finanţare de la bugetul de stat, cât şi pentru oprirea unor controale sau deblocarea unor plăţi”, arătau procurorii DNA în rechizitoriu.
DNA îl mai acuza pe Alistar că „a indus în eroare, prin folosirea unor nume şi calităţi oficiale (de exemplu «Ambasadorul României la Moscova sau la Bruxelles», «Consilierul prezidenţial Octavian Bellu» etc.), un număr de 12 persoane de la care a obţinut în mod injust suma totală de 38.600 de lei (echivalentul a 11.028,5 euro), sub pretextul sponsorizării unor activităţi umanitare sau sportive”.
Tot în 2007, Alistar a dat mai multe țepe în numele patriarhului Daniel. O tentativă de înșelăciune a vizat-o pe șefa Loteriei Române de la vremea respectivă, Liliana Mincă. Aceasta a fost sunată de „patriarhul Daniel” pentru un ajutor financiar chiar în prezența reporterilor Libertatea.
Prins și trimis la închisoare, Alistar nu s-a potolit. În timp ce era în penitenciar, escrocul a sunat mai mulți oameni de afaceri, dându-se drept Dan Șova, ministru al transporturilor la vremea respectivă.
