EXCLUSIV. O refugiată ucraineană în București descrie efectele dezinformării: „Când i-am spus că sunt în România, o mătușă din Belarus m-a întrebat ce caut la atacatorii NATO”

Sabina* a plecat cu trenul din Harkov spre Lviv miercuri seară, împreună cu cele două fiice, cumnata și fiica ei. Au plecat după câteva zile în care picajul bombelor a devenit cel mai prezent sunet al orașului cu 1,4 milioane de locuitori. Au trăit cu ferestrele blocate cu lemne, să nu se spargă geamurile din cauza exploziilor. O realitate pe care au încercat să le-o explice fetițelor. 

Le spunem adevărul – că este agresiune din partea vecinului nostru, dar nu știm de ce. Fetițele au auzit zgomotele înfricoșătoare, au dormit în baie, din motive de siguranță, noaptea.

Femeia povestește calm, în limba engleză, la telefon:

Sabina destăinuie cum a simțit efectul propagandei ruse asupra oamenilor din propria ei familie. Trei episoade redau stupoarea ei. 

1. ”Un văr din Crimeea m-a invitat să stau la el pînă când armata rusă va elibera Harkov, unde credea că naziștii ucraineni ne țin prizonieri”

Un văr din Crimeea, teritoriu cu populație majoritar rusă anexat de Rusia în 2014, a sunat-o cu invitația de a se refugia acolo, la el. Asta până când „armatele ruse reușesc să ajungă în Harkov și să elibereze oamenii”. Vărul său era convins, relatează Sabina, că ea și ceilalți locuitori sunt ținuți prizonieri de naziștii din armata Ucrainei.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

În sfârșit vom fi eliberați de naziștii ucraineni, rușii vor aduce fericire și pace în Ucraina.

Femeia rezumă ceea ce crede vărul, dar și alte câteva rude din Crimeea:

Context:

Vladimir Putin continuă să afirme, în declarații de presă, că ucrainenii au fost „spălați pe creier de naziști” și că soldații ruși sunt „adevărații eroi”. „Nu voi renunța niciodată la convingerea mea că rușii și ucrainenii sunt un singur popor”, a spus liderul rus, săptămâna trecută, într-o conferință de presă în care dădea asigurări că operațiunea militară a Rusiei în Ucraina se desfășoară conform planului. 

2. „Când i-am spus că sunt în România, o mătușă din Belarus m-a întrebat ce caut la atacatorii NATO”

„O mătușă trecută de 50 de ani din Belarus mi-a trimis un articol în care scria că Putin este un erou și că el a prevenit agresiunile NATO împotriva Rusiei. Că NATO voia să facă asta prin Ucraina”, povestește femeia, care a venit la București.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Când i-a spus că a venit în România, mătușa a fost nedumerită și a întrebat-o ce caută „la atacatori”. Pentru ea, orice țară face parte din NATO este dușmanul care a început războiul.

Context:

Vladimir Putin acuza încă din decembrie 2021 NATO de expansiune masivă spre est, fără a ține cont de interesele de securitate ale țării sale. „O nouă extindere a NATO în est este inacceptabilă. Ce nu e de înțeles în asta?”, transmitea liderul de la Kremlin, potrivit Sky News.  

3. „Când le-am trimis unor rude din Rusia filmări cu oamenii morți în apropierea casei mele din Harkov au încetat să-mi mai scrie” 

Femeia, aflată acum la București, povestește un alt moment de perplexitate despre felul în care propria sa familie, expusă doar relatărilor oficiale ale Kremlinului, se raportează la război. 

„Rudele din Rusia îmi transmit că televiziunile lor spun că tot ce se întâmplă este din vina noastră și ucrainenii fac război între ei, iar trupele rusești sunt în Ucraina ca să ne salveze”, explică Sabina. 

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

„Despre orice video sau poză cu războiul spun că este fake și dacă apar astfel de poze în Belarus sau Rusia, spun că nu sunt distrugeri cauzate de atacurile rușilor, ci ale naziștilor ucraineni și ale armatei ucrainene. 

Rudele din Rusia mi-au spus că ucrainenii au început să omoare civili de-ai lor, când au început să-și piardă din orașe.

Sabina, refugiată ucraineancă la București:

De astfel, spune ea, rudele din Rusia nici nu au mai vorbit cu ea de cinci zile. 

„Când le-am trimis videouri cu oamenii morți în apropierea casei mele au încetat să-mi mai scrie. Și asta a fost”, rezumă femeia cum s-a încheiat nu doar dialogul, dar și o parte a relației de familie.

Context: 

Rusia a votat o nouă lege care prevede interdicția de a vorbi despre război și amenințarea închisorii cu până la 15 ani. Noua lege, care prevede această pedeapsă, a fost adoptată de parlamentul Rusiei în urmă cu două zile. Aceasta este, potrivit Reuters, riposta Moscovei în ceea ce Putin consideră a fi un război informațional în cadrul conflictului din Ucraina. 

Încerc mereu să le spun că nu e adevărat, dar eu spun că nu este adevărat, ei spun că e adevărat și e egal, fiecare are o informație pe care a văzut-o, într-un fel sau altul. Și așa se încheie discuția.

Sabina:

Scuze din Belarus, de Lăsata Secului

Mătușa din Belarus i-a cerut iertare, chiar sâmbătă, pe 6 martie, cu ocazia Sărbătorii Lăsata secului, adică începerea Postului Mare, o zi care echivalează și cu ziua iertării. 

Toată lumea cere iertare și toți ar trebui să fie iertați pentru toate greșelile lor, explică ucraineanca. „Discuția de ieri a fost destul de încinsă, iar astăzi mătușa din Belarus mi-a trimis un mesaj prin care mi-a cerut iertare. A spus că simt că fac ceva rău, dar nu au ce altceva să facă”.

Soțul e încă în Harkov

Cu soțul rămas în Ucraina, ea vorbește online. „Îl sun zilnic, îl rog să-mi scrie mesaje scurte că e bine, orice, când ia telefonul în mână. Doar să-mi trimită ceva”.

De obicei, îi trimite știri cu ultimele bombardamente din orașul în care își construiseră o casă. În același timp, bărbatul îi spune că este bine.

Conform estimărilor oficiale ale ONU, aproximativ 1,4 milioane de ucraineni au plecat deja din țară, criza umanitară din Europa cu cea mai mare creștere de la cel de-al Doilea Război Mondial. 

Cum a ajuns în România

Când s-au urcat în tren la Harkov, au spus că vor să ajungă oriunde, în afara granițelor Ucrainei. Au ajuns în România, unde Florin, un bucureștean de 52 de ani, le-a ajutat să-și găsească un loc în care să stea. Deocamdată, planurile lor s-au oprit aici. Tot ce pot face e să aștepte ca războiul să se termine. 

„Nu știu ce să fac. Chiar nu știu ce să fac mai departe. Nu este corect și nu există niciun motiv ca lucrurile să fie așa”, spune femeia înainte să meargă la cumpărături, să cumpere haine și lucruri de bază pentru ea și fetele ei. 

Cine sunt „neonaziștii” de care se folosește Putin

În Ucraina de azi, există mai multe grupări care îmbrățișează ideologia trasată de Stepan Bandera (1909-1959), marele comandant al naționaliștilor ucraineni, colaborator al lui Hitler, din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. 

Printre ele, partidul „Sectorul de Dreapta”, unul nereprezentat în Parlament, însă care are batalioane de voluntari pe frontul de est încă din 2014.

În plus, controversatul Batalion Azov, format tot după anexarea Crimeii și apoi înglobat în forțele de apărare ale Ucrainei, a fost asociat cu simboluri neonaziste și renegat de forțele armate ale Canadei (2015) sau Statelor Unite (2018). 

Libertatea a prezentat și cazul de dezinformare în care Sputnik și un jurnalist de la Radio China spuneau că o femeie rănită în Ucraina nu există. Femeia există, iar Libertatea a vorbit cu ea. Puteți citi mărturia ei aici. 

*Femeia a acceptat discuția cu Libertatea, dar dorește ca numele ei real să nu fie menționat, din motive de siguranță.

Urmărește-ne pe Google News