In anul 1986, un teren de 645 mp, situat pe strada Simion Barnutiu din Craiova, apartinand familiei mele, a fost preluat abuziv de statul comunist, fara sa se plateasca cel putin despagubirile prevazute de legile atunci in vigoare. Dupa 1990, am incercat prin nenumarate si costisitoare demersuri la autoritatile romanesti – instantele judecatoresti din Craiova, Primaria Craiova, Prefectura Dolj, Avocatul Poporului – sa recuperez terenul, fiind de acord chiar si cu varianta unor eventuale despagubiri banesti in schimbul lui. Nici pe cale judecatoreasca, nici pe baza Legii nr. 10/2000, in pofida unor documente de proprietate clare pentru oricine, nu am reusit sa obtin ceea ce de drept imi apartine.
Nu vreau sa gasesc o explicatie in aceea ca, in 1992, Prefectura Dolj a dat terenul respectiv, ca proprietate, cu titlu gratuit, unei familii neindreptatite legal, sau faptului ca unul din beneficiarii acestei ,,improprietariri,, abuzive este fiica unui fost sef de Procuratura, de dinainte de 1989, dar nici nu pot sa nu fac anumite legaturi intre aceste fapte. Epuizand caile de atac in Romania, m-am adresat Curtii Europene a Drepturilor Omului. In doar trei saptamani, dupa citirea unui memoriu prealabil, aceasta institutie mi-a remis indrumari detaliate si formulare, cerandu-mi documentele cauzei. Dincolo de acest aspect, al respectului cu care la CEDO e privit demersul unui cetatean oarecare, ma intreb de ce abuzurile sau incompetenta unor functionari sau magistrati romani trebuie, pana la urma, platite din bugetul tarii?
Radu Stefan Hortopan, Bucuresti

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.