Președintele comisiei speciale înființate de Parlament este deputatul PSD Florin Iordache. Din conducere mai fac parte şi Marton Arpad (UDMR), Ioan Cupşa (PNL) – vicepreşedinţi şi Steluţa Cătăniciu (ALDE) – secretar.

Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a aprobat săptămâna trecută înfiinţarea Comisiei speciale pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul Justiţiei.

Din această comisie fac parte 23 de parlamentari, între care Eugen Nicolicea, Florin Iordache, Adrian Ţuţuianu, Robert Cazanciuc de la PSD, Alina Gorghiu şi Cătălin Predoiu de la PNL, Marton Arpad de la UDMR şi Dorin Bădulescu de la PMP.

Obiectivele comisiei sunt înglobarea în cuprinsul Codului de procedură penală a modificărilor adoptate prin Legea 253/2013 de punere în aplicare a Codului de procedură penală, modificarea textelor în raport cu deciziile Curţii Constituţionale, emise începând cu 2014, şi prin care s-au admis excepţii de neconstituţionalitate pentru articolele din Codul de procedură penală, punerea în acord a deciziilor pronunţate de CCR prin care s-au declarat neconstituţionale texte din Codul penal, punerea în acord a rapoartelor GRECO cu prevederile Codului penal şi Codului de procedură penală.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea declara săptămâna trecută că propunerea PSD de înfiinţare a unei comisii speciale care să pună în acord actele normative cu deciziile Curţii Constituţionale „se conjugă” cu demersul ministrului Tudorel Toader de modificare a legilor Justiţiei.

„A fost o solicitare a PMP pentru o comisie care să lucreze doar pentru punerea în acord a deciziei CCR cu Codurile penale. Propunerea noastră a fost să facem o comisie care să pună în acord toate cele 223 de decizii ale Curţii pentru care nu s-au operat modificări legislative. Eu cred că nici ministrul Justiţiei, nici doar un parlamentar sau doar comisiile juridice nu pot realiza aceste propuneri în termen rezonabil. Ministrul Justiţiei poate să lucreze foarte bine, să colaboreze cu această comisie şi invers şi comisiile juridice, dar trebuie să existe undeva un grup format din parlamentari care să se ocupe doar de aceste lucruri”, a afirmat Liviu Dragnea, la Palatul Parlamentului.

Pe 27 februarie, CCR a admis sesizarea lui Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului, privind un posibil conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi DNA, depusă în urmă cu aproximativ trei săptămâni, pe marginea Ordonanței 13.

Astfel, judecătorii CCR au admis că există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvern pe tema anchetei privind OUG 13.

În dosarul OUG 13, fostul ministru al Justiției Florin Iodache, cel care și-a asumat răspunderea pentru ordonanță, a fost audiat.

Procurorii DNA spuneau că Ministerul Justiţiei a distrus un document de la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul. Prin acel document, OUG 13 primea, cu foarte puţin timp înainte de aprobarea în Guvern, aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri. 

Totodată, procurorii DNA spun că actul normativ avea, cu câteva ore înainte de aprobare, doar avizul Ministerului Afacerilor Interne, legat strict de infracţiuni din domeniul circulaţiei rutiere, şi al Consiliul Legislativ, cu observaţii privind caracterul de urgenţă. Astfel, ministrul Afacerilor Externe ar fi semnat proiectul în sediul Guvernului, deoarece i s-ar fi solicitat „pe loc” acest aviz.

Citește și: VIDEO EXCLUSIV. “Dosarul” TAROM, episodul 1: Cursa de Roma, în pericol din cauza unui cauciuc uzat ”cosmetizat” cu vaselină

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.