Fotografia care arată frica de talibani și faptul că valul refugiaților afgani către Europa abia începe
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Talibanii străbat Afganistanul și, pe zi ce trece, preiau controlul în tot mai multe zone ale țării. Peste 1.000 de civili au fost uciși în ultima lună în confruntările sângeroase. În încercarea de a se salva, numeroși localnici fug din calea insurgenților, părăsindu-și casele și puțina avuție, iar drama lor e surprinsă în fotografii tulburătoare, cum este și cea publicată de New York Times ca ilustrație la o analiză ce așază vina pentru ce se întâmplă acum în Afganistan pe umerii președintelui american Joe Biden.
Potrivit unei analize publicate de CNN, insurgenții controlează acum 17 din cele 34 de capitale provinciale, toate fiind capturate în ultima săptămână. În tot acest timp, populația civilă a început să fugă din calea lor.
Mulți dintre civili caută refugiu la Kabul, iar ONU a cerut statelor vecine să-și mențină granițele deschise în condițiile în care se prefigurează o criză umanitară, notează BBC. Unii oameni spun că simt că întreaga lume a întors spatele țării lor.
Forțele de apărare afgane, lipsite acum de sprijinul SUA, nu au reușit să oprească avansul insurgenților și este posibil ca guvernul afgan să nu mai reziste mult, după cum se arată într-o analiză publicată de New York Times. Totul, în contextul în care SUA și alte state s-au retras din Afganistan după 20 de ani de operațiuni militare.
În Europa, mulți oficiali sunt îngrijorați că eventuala instalare la putere a talibanilor ar putea declanșa un nou val de refugiați.
Sahraa Karimi, o regizoare din Kabul, a declarat pentru BBC că se teme că „vremurile negre” vin din nou peste țara sa și i se pare că toată lumea a întors spatele Afganistanului. În anii de după 1990, în timpul regimul taliban, femeile erau obligate să poarte burka afgană completă, educația era limitată pentru fetele de peste zece ani, iar pedepsele brutale, inclusiv execuțiile publice, erau obișnuite.
„Sunt în pericol, dar nu mă gândesc la mine. Mă gândesc la țara noastră... mă gândesc la generația noastră, pentru că am făcut multe ca să schimbăm aceste lucruri. Mă gândesc la tinere... sunt mii de fete frumoase și talentate în această țară”, spune Sahraa Karimi.
Peste 17.000 de oameni, care au fugit din nord, au găsit refugiu în capitala țării și trăiesc acum pe străzi sau în parcuri, având puține resurse de apă sau mâncare.
Unii dintre refugiați au povestit că au fost martori la capturarea orașelor lor de către talibani, care au ucis bărbații din familiile lor, precum și membri ai forțelor locale de poliție și au început să impună noi restricții în cazul femeilor, potrivit Associated Press.
Fawzia Karimi, care a fugit la Kabul din Kunduz, unul dintre cele mai mari orașe ale țării, spune că forțele guvernamentale nu au luptat atunci când insurgenții au ajuns în oraș, dar au bombardat zona rezidențială, care se află acum în mâinile talibanilor.
„Dacă guvernul nu poate face nimic, ar trebui doar să oprească bombardamentul și să lase talibanii să conducă”, a spus femeia, care a fugit din Kunduz împreună cu cei cinci copii ai săi, după ce un atac aerian a lovit casa unui vecin. Fiul ei în vârstă de 16 ani a fost ucis într-un schimb de focuri în urmă cu trei luni.
Acum, ea și copiii ei se numără printre sutele de oameni care trăiesc înghesuiți în Shahr-e-Naw, cel mai mare parc din capitala afgană. De zile întregi, cu toții dorm sub cerul liber, sub arșița verii. Parcul are doar două toalete și nicio facilitate medicală, iar mulți dintre copii suferă de probleme digestive, potrivit AP.
„Am ajuns aici de dimineață și nu am avut ce mânca. (...) Ar trebui să-mi las copiii flămânzi, culcați sub soarele arzător?”, se întreabă femeia.
Zarmina Takhari, care trăiește într-un alt parc de la periferia nordică a Kabulului, alături de aproximativ 2.000 de alți refugiați, spune că până acum a primit mâncare doar de la voluntari. Ea a fugit dintr-un sat din provincia Takhar, după ce 12 dintre rudele ei au fost ucise. Patru membri ai familiei, inclusiv fratele și unchiul ei, făceau parte din forțele de poliție și au fost uciși în luptele cu talibanii.
„Am încărcat un camion cu cadavre, talibanii nu au milă”, spune femeia, adăugând că soțul ei și alți frați au rămas în urmă pentru a îngropa morții.
Nasir Ahmed, în vârstă de 14 ani, a povestit că a fost martorul unei scene în care talibanii au bătut un bărbat cu un furtun de cauciuc, după ce în telefonul lui au găsit o poză cu el purtând un steag afgan.
Adolescentul a abandonat școala.
Am lipsit în ultimul an de la școală din cauza COVID și anul acesta, din cauza războiului. Nu văd niciun viitor pentru mine. Nasir Ahmed, adolescent fugit din calea talibanilor:
„Preluarea controlului de către talibani este inevitabilă. Președintele Biden a spus că are mâinile legate, având în vedere îngrozitorul acord de pace negociat între administrația Trump și talibani. Dar exista o modalitate de a retrage trupele americane, oferind în același timp partenerilor noștri afgani o șansă mai bună de a menține câștigurile pe care le-am realizat cu ei în ultimele două decenii.
Președintele Biden a ales altfel. Modul în care a anunțat retragerea și plecarea trupelor americane - la începutul sezonului de luptă, rapid și fără o coordonare adecvată cu guvernul afgan - ne-a adus parțial în situația actuală”, notează Frederick W. Kagan în analiza din New York Times.
Sursa foto: The New York Times
