Dar chiar și ei au fost uimiți de intensitatea taifunului Noru, cunoscut local sub numele de Typhoon Karding, care s-a transformat dintr-un taifun într-un super taifun în doar șase ore, înainte de a lovi regiunea, la începutul acestei săptămâni.
„Suntem obișnuiți cu taifunurile, pentru că ne aflăm acolo unde lovesc acestea de obicei”, a spus Armiel Azas Azul, 36 de ani, care deține plaja și parcul alimentar Sugod de pe insulă.
„Dar totul este foarte imprevizibil”, a spus el. „Și (Noru) a venit foarte repede”.
Filipine înregistrează în medie 20 de furtuni tropicale în fiecare an și, deși Noru nu a provocat la fel de multe daune sau pierderi de vieți ca alte taifunuri în ultimii ani, s-a remarcat pentru că a câștigat putere atât de repede.
Uraganele puternice, tot mai frecvente și mai greu de prognozat
Experții spun că taifunurile care se dezvoltă rapid vor deveni mult mai frecvente, deoarece criza climatică alimentează evenimente meteorologice extreme și, în același timp, va deveni mai greu de prezis ce furtuni se vor intensifica și unde vor lovi.
„Provocarea este să prognozezi cu exactitate intensitatea și cât de repede se pot schimba categoriile, de exemplu dintr-o zonă de joasă presiune care se intensifică într-un ciclon tropical”, a spus Lourdes Tibig, meteorolog și climatolog la Institutul pentru Climă și Orașe Durabile.
Același lucru s-a întâmplat săptămâna trecută în Statele Unite, când uraganul Ian s-a transformat dintr-o furtună de categoria 1 într-un uragan puternic de categoria 4, înainte de a ajunge miercuri pe coasta de sud-vest a Floridei.
O astfel de intensificare rapidă, așa cum este cunoscută în termeni meteorologici, creează provocări pentru localnici, autorități și serviciile de urgență, care trebuie să se pregătească mereu pentru ce e mai rău.
Noru a fost prognozat, inițial, că va ajunge pe uscat duminică, ca echivalent al unui uragan de categoria 1.
Dar pe măsură ce furtuna s-a apropiat, a evoluat într-un super taifun, echivalentul unui uragan de categoria 5, ajungând pe uscat duminică seara cu vânturi feroce care au format valuri puternice și au lovit proprietățile de pe țărm.
Până vineri, 12 persoane au murit în urma lui Noru, inclusiv cinci salvatori, în provincia Bulacan.
Pagubele estimate aduse agriculturii s-au ridicat la aproximativ 3 miliarde de pesos filipinezi (aproximativ 51 de milioane de dolari), au afectat 104.500 de fermieri și pescari și au distrus peste 166.630 de mii de hectare de teren cultivat, potrivit NDRRMC.
Filipine, un arhipelag de peste 7.600 de insule, este deja vulnerabilă la taifunuri, dar pe măsură ce nivelul mării crește și oceanele se încălzesc, furtunile devin mai puternice, potrivit cercetărilor publicate în 2018.
Studiul a constatat că taifunurile mai puternice transportă mai multă umiditate și au o traiectorie diferită. Ele sunt, de asemenea, „agravate de creșterea nivelului mării, una dintre cele mai sigure consecințe ale schimbărilor climatice”.
Un studiu separat, publicat anul trecut, de cercetătorii de la Institutul de Inovare Meteorologică din Shenzhen și de la Universitatea Chineză din Hong Kong, a constatat că taifunurile din Asia de Est și de Sud-Est durează acum cu între două și nouă ore mai mult și pătrund, în medie, cu100 de kilometri mai în interiorul uscatului, decât în urmă cu patru decenii. Până la sfârșitul secolului, ele ar putea avea puterea distructivă dublă.
Ca atare, va deveni mai dificil să le prognozăm traseul și să le prezicem pe cele care vor căpăta rapid putere sau vor suferi o intensificare rapidă.