Gheorghe Popescu va deveni cel mai bogat roman daca primeste de la stat Averea Corvinestilor

Unic in estul Europei, castelul de la Hunedoara se afla acum in proprietatea statului. Gheorghe Popescu sustine ca se trage din neamul Huniazilor si poseda o declaratie-testament a unchiului sau, George Corvin, care confirma acest lucru. Pe langa castel, Huniazii detineau aproape jumatate din Transilvania, plus Banatul Severinului si cateva terenuri din Ungaria si Cehia. Daca Castelul Corvinestilor si domeniile lor imense si-ar schimba proprietarul, familia lui Gheorghe Popescu ar putea deveni cea mai bogata din Romania. Pensionarul spune totusi ca vrea sa doneze castelul statului.
Gheorghe Popescu, un pensionar de 80 de ani, a imputernicit-o pe una din fiicele sale, Veronica-Sanda Popescu-Corvin, din Bucuresti, sa faca toate demersurile pentru a intra in posesia proprietatilor. Astfel, la 9 august 2001, Veronica-Sanda Popescu-Corvin a depus la Primaria Municipiului Hunedoara o cerere de retrocedare a Castelului Huniazilor si a domeniului aferent. „Istoricii spun ca a disparut ramura Corvinestilor, dar nu este asa! Eu sunt descendent al acestei familii si vreau sa fiu recunoscut ca urmas al Corvinestilor! Le demonstrez istoricilor ca neamul Corvinestilor n-a disparut!”, afirma Gheorghe Popescu, de 80 de ani, din Targu Jiu. El este pensionar, iar acum locuieste in Targu Jiu, in judetul Gorj, impreuna cu sotia, Lidia, si cu fiica lor, Emanuela. Cu putin timp in urma, Gheorghe Popescu a solicitat Primariei Hunedoara Castelul Corvinestilor si domeniile familiei, sustinand ca este descendent si mostenitor al Corvinestilor. „Acum sunt batran si de aceea am imputernicit-o pe fata mea cea mai mare, Veronica-Sanda, care locuieste in Bucuresti, sa se ocupe ea de toate demersurile. Am acte cu care pot dovedi ca strabunicii mei sunt Iancu de Hunedoara si Matei Corvin. Sunt descendent al Corvinestilor!”, afirma Gheorghe Popescu.
Despre urmasii familiei Corvinestilor, in arhivele istorice nu exista nici o informatie de aproape 500 de ani, mai exact din perioada 1504-1508, cand au murit Cristofor si Elisabeta, pe care istoricii i-au desemnat ultimii descendenti ai Corvinestilor. Insa Gheorghe Popescu sustine altceva. „Eu sunt descendent al Corvinestilor dupa mama Ecaterina-Ioana. Cand n-avea nici 18 ani si terminase scoala profesionala „Elena Doamna”, din Bucuresti, mama, care era orfana de tata, a fost infiata de unchiul ei, generalul George Corvin, care se trage din familia Huniazilor. El mi-a transmis, printr-o declaratie-testament, sigiliul privat al Corvinestilor”, afirma Gheorghe Popescu.
„M-au impulsionat sotia si fata mea cea mare, Veronica, sa cer castelul si domeniile familiei Corvinestilor. Eu sunt modest si n-am nevoie de ele! Vreau castelul pentru ca doresc sa-l donez statului! Vreau sa fiu in premiera! Un Corvin care sa doneze castelul statului. Nici nu s-a pomenit asa ceva! Ce sa fac eu cu castelul? Doar nu-l iau pe lumea cealalta! Insa, nu l-as da tot statului. As opri aripa de est. De-acolo rasare soarele, iar eu am ramas un sentimental. As vrea sa locuiesc acolo pana la moarte!”, spune Gheorghe Popescu.
De-a lungul timpului, Gheorghe Popescu a strans albume intregi cu fotografii, scrisori vechi si documente care, sustine el, demonstreaza ca se trage din Corvinesti.
Si-a construit arborele genealogic al familiei. Acesta pleaca de la Voicu, tatal lui Iancu de Hunedoara, continua cu fiii acestuia, Ladislau si Matei, cu ducele Ioan de Hunedoara, fiul nelegitim al lui Matei Corvin, rege al Ungariei si se intrerupe pentru… cateva sute de ani, pana in 1820. Ramurile se aduna in prima jumatate a secolului al XIX-lea, cand apare Alexandru Corvin. „El e strabunicul meu, profesor universitar la Iasi, intre 1855-1885, apoi diplomat la curtea Tarului Nicolae al II-lea Romanov. Era tatal generalului George Corvin si bunicul mamei mele”, povesteste Gheorghe Popescu.
Familia lui Gheorghe Popescu este alaturi de acesta in demersurile care trebuie facute pentru a intra in posesia castelului si a domeniilor familiei Corvinestilor. Veronica Popescu, fata cea mare a lui Gheorghe Popescu, si-a schimbat numele, in 8 ianuarie 2001 devenind Veronica Popescu-Corvin. Ea a fost imputernicita sa duca pana la capat solicitarea tatalui de a deveni proprietarul castelului si al domeniilor Corvinestilor. „Castelul va ramane acolo unde este el acum, la Hunedoara. Nu vrem sa-l luam pentru noi si nu vrem sa-l instrainam. Vrem doar sa-l repunem in valoare cu ajutorul forurilor locale. Suntem buni romani, chiar bolnavi de romanism, pot spune. Nu vrem sa dam o gaura in buget, asa cum au facut altii! Stiu ca domeniul Corvinestilor este imens, dar n-am idee la cat ar putea fi evaluat. Solicitarea a fost facuta legal, conform legii 139/1940, care apare in normativul Legii 10/2001. Stiu in ce m-am bagat cu capul si nu mi-e frica sa lupt!”, a declarat Veronica Popescu-Corvin.
Nicolae Ceriser, directorul Muzeului Castelul Corvinestilor, spune ca aceasta cerere de retrocedare a domeniului Huniazilor este absurda. „Dupa ce s-au stins din viata ultimii descendenti ai familiei Corvin, domeniul din Hunedoara a trecut prin mainile a 22 de proprietari din familii de rang nobil. In toata aceasta perioada, nu a aparut nici un Matei Corvin, George Corvin sau Popescu Corvin, care sa revendice domeniul sau castelul familiei. A revendica averea Corvinestilor nu inseamna ca se cere Hunedoara, Muntii Poiana Rusca, Parangului, Tara Hategului, Banatul Severinului, ci si o buna parte din Ungaria si din sudul Cehiei, unde Ioan de Hunedoara a mai avut domenii. Dupa 500 de ani, in care nici un Corvin n-a figurat in nici o arhiva din Europa, vine Popescu si se pretinde mostenitor al domeniului. Cererea este absurda!”, afirma Ceriser.
Aurel Rata Bugnariu, secretarul Primariei Municipiului Hunedoara, spune ca Gheorghe Popescu trebuie sa-si demonstreze calitatea de mostenitor legal al familiei Corvin ca sa poata fi luat in serios. „Faptul ca este posesor al sigiliului privat al Corvinestilor nu-l indreptateste sa emita pretentii asupra intregului domeniu care a apartinut acestei familii. Singurul act care i-ar da dreptul sa ceara domeniul respectiv este certificatul de mostenitor”, afirma secretarul Primariei Hunedoara.
Gheorghe Firczak, doctor in istorie si deputat de Hunedoara, crede ca o asemenea cerere nu se justifica. „din punct de vedere istoric, este evident o anomalie”. (Nicoleta Medrea si Tudor Stirbu, „Hunedoreanul”/Mediafax)
n Povestea castelului. Prima atestare documentara a Castelului Corvinestilor dateaza din secolul XIV, mai precis din 1365. La acea vreme s-a pomenit de „Castrul Hunyad”, o cetate regala maghiara, construita pentru aparare. Pentru faptele de vitejie de pe campul de lupta, in 1409, Voicu, un ostean al curtii regale, a fost improprietarit de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, cu cetatea si domeniul Hunedoarei, format din sate, paduri, fanete, pasuni, iazuri, targuri, mine de fier si de aur. Dupa moartea lui Voicu, in 1419, domeniul a fost mostenit de fiul acestuia, Iancu (Ioan) de Hunedoara, care continua sa-l slujeasca pe regele Ungariei. Iancu de Hunedoara are o ascensiune rapida si obtine mai multe domenii in tara si strainatate. Dupa ce, in 1441, este ales voievod de catre Dieta Transilvaniei, Iancu incepe
reconstructia cetatii de la Hunedoara.
In perioada urmatoare, cetatea este fortificata cu sapte turnuri de aparare, iar cativa ani mai tarziu, Iancu de Hunedoara adapteaza constructia pentru locuit si viata de curte. In timpul sau, s-au construit doua sali in stil gotic: Sala Cavalerilor, destinata exclusiv barbatilor, unde se discutau probleme de razboi si se rezolvau litigiile, si Sala Dietei. In 1456, dupa moartea lui Iancu de Hunedoara, proprietatea a revenit sotiei, Elisabeta Szylagy, si celor doi copii, Ladislau (care a murit un an mai tarziu) si Matei Corvin.
Elisabeta Szylagy a murit in 1485, iar castelul si domeniul i-au revenit lui Matei Corvin. Acesta si-a innobilat fiul nelegitim, Ioan de Hunedoara, care purta numele bunicului sau, si l-a improprietarit cu domeniul de Hunedoara. La moartea sa, ducele Ioan Corvin de Hunedoara a lasat mostenire sotiei, Beatrice de Franghenpan si copiilor, Cristofor si Elisabeta, domeniul si castelul Corvinestilor. Cei doi copii au murit in perioada 1504-1508 si, potrivit arhivelor, o data cu ei s-a stins neamul Corvinestilor.
Dovada pe care a prezentat-o Gheorghe Popescu la Primaria Hunedoara ca este descendent si mostenitor al familiei Corvinestilor, alaturi de cererea de retrocedare a castelului si domeniilor, este o declaratie semnata de generalul George Corvin, la 1 iulie 1930, la Soparlita, langa Slatina. Generalul Corvin sustine ca „sunt urmas din tata in fiu al Corvinilor de Hunedoara (…) si las mostenire singurului os barbatesc din neamul meu, Gheorghe, fiul nepoatei mele legitime Ecaterina, nascuta Tenkhoff, sigiliul privat al Corvinilor”, si il declara pe acesta „singur urmas al meu si al neamului Corvinestilor”

Urmărește-ne pe Google News