Gripa uitată din 1968. Lecțiile învățate după ce o pandemie similară cu cea de astăzi a ucis un milion de oameni

Specialiştii spun că gripa din Hong Kong, numită aşa de la primul caz descoperit în colonia britanică de atunci, era mai puțin letală decât Covid-19, dar se pare că s-a răspândit în același mod.

Guvernele și mass-media nu au solicitat restricții asupra vieții publice și activității economice. Virusul a fost lăsat să circule până când a fost descoperit un vaccin.

Acest lucru este în contrast total cu deciziile luate astăzi, când aproape toate ţările s-au concentrat pe izolarea populaţiei şi protejarea vieţii individuale în detrimentul perturbărilor economice şi sociale.

Virusul a lovit în două valuri

În anii 1968-70, ştirile despre gripa din Hong Kong erau puţine, presa axându-se pe alte evenimente, cum ar fi debarcarea pe Lună, războiul din Vietnam, revolta mișcărilor pentru drepturile civile, protestele studenților și revoluția sexuală.

Fără breaking news-uri, internet şi social media, anxietatea publică nu era la nivelul de astăzi. Iar politicienii nu au avut o presiune atât de mare ca acum şi nu au fost nevoiţi să ia măsuri severe

Susan Craddock, profesor la Universitatea din Minnesota:

Gripa din Hong Kong, cauzată de tulpina H3N2 a virusului, a venit în două valuri, al doilea mult mai mortal decât primul.

Un vaccin a fost dezvoltat relativ repede, dar nu a fost disponibil pe scară largă înainte ca boala să fi atins cel de-al doilea maxim în majoritatea țărilor.

Epidemiologii avertizează acum că acest model ar putea fi repetat cu noul coronavirus, cu un al doilea vârf în această iarnă, când este puțin probabil ca lumea să aibă un vaccin.

Dar de această dată, guvernele și societățile au răspuns mult diferit decât au făcut-o la sfârșitul anilor ’60. Chiar dacă evenimentele erau cel puţin la fel de cutremurătoare ca acum.

În multe ţări, gunoierii au fost nevoiţi să îngroape morţii în lipsa antreprenorilor de pompe funebre. Mai multe şcoli au fost închise, dar nu preventiv ca acum, ci din cauză că profesorii s-au îmbolnăvit.

În mai puțin de doi ani, peste 30.000 de oameni au murit în Franța și Marea Britanie și până la 60.000 în ambele părți ale Germaniei divizate, conform estimărilor.

De ce lumea a reacţionat diferit

Pierre Dellamonica, un medic francez care și-a început cariera în 1969, crede că oamenii acceptau moartea mai uşor în acea perioadă, chiar dacă spitalele erau pline de bolnavi şi mureau mulţi copii şi bătrâni, potrivit The Wall Street Journal.

Cu acest lucru este de acord şi Malte Thiessen, un istoric german specializat în pandemii.

Astăzi, progresul medical a sporit speranța de viață. În timp ce a sporit sentimentul securității oamenilor, acest progres a redus acceptarea publicului de boală și moarte.

Malte Thiessen, istoric german:

Speranța de viață la sfârşitul anilor 60 era mult mai mică decât cea de astăzi, iar boli precum poliomelita, difteria, rujeola sau tuberculoza făceau parte din viața de zi cu zi.

Mulți medici și epidemiologi văd abordarea de astăzi, cu accent pe salvarea vieții și protejarea celor mai vulnerabili, ca un progres.

Doar Suedia a copiat modelul din 1968

Johan Giesecke, epidemiologul celebru care-i sfătuieşte pe politicienii suedezi, nu crede că abordarea de astăzi este un progres.

De aceea, Suedia a adoptat o abordare asemănătoare cu cea utilizată în timpul gripei din Hong Kong. Autoritățile nu au comandat închiderea magazinelor, restaurantelor sau birourilor, lăsând virusul să se răspândească în rândul populației.

Astăzi, Suedia are printre cele mai mari rate de decese cauzate de Covid-19 ca procent din populație.

Giesecke este contrazis de profesorul Yaneer Bar-Yam, un fizician din New York care a prezis pandemia coronavirusului după focarul din China.

Bar-Yam spune că pandemia din 1968 ar fi trebuit să fie un avertisment pentru guvernele de astăzi pentru a fi mai bine pregătite și gata să acționeze mult mai repede.

În doar 4 luni, coronavirusul a ucis peste 200.000 de oameni din întreaga lume, înregistrându-se aproape 3 milioane de cazuri la nivel mondial.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE