„Ne-au numit homosexuali și lesbiene. Auzeam acte de violență din fiecare colț”, a povestit ea într-o investigație realizată de BBC World Service, adăugând că mama ei a fost obligată de atacatori să se așeze în patru labe.

Acest atac nu a fost un incident izolat, ci o acțiune orchestrată de Russkaia Obșina (Comunitatea Rusă), un grup de justițiari care militează pentru accelerarea agendei președintelui Vladimir Putin: eradicarea a ceea ce el numește „liberalism occidental” și impunerea valorilor tradiționale.

De la o petrecere privată la o condamnare pentru blasfemie

Sub pretextul căutării dovezilor de „propagandă LGBT” – considerată ilegală în Rusia –, membrii grupării, însoțiți de polițiști, au percheziționat locația. Deși nu s-a găsit nicio dovadă de acest fel, Katya a fost luată la interogatoriu de forțele de ordine.

Nouă luni mai târziu, ea a fost condamnată la 200 de ore de muncă în folosul comunității pentru „blasfemie”. Motivul? Un crucifix din neon roșu care decora peretele clubului.

Un martor din partea Russkaia Obșina a declarat în instanță că vederea crucii i-a provocat „un șoc emoțional și o confuzie profundă”.

În urma mediatizării cazului pe canalele de socializare ale grupării extremiste, Katya – organizatoare de evenimente alternative în Arhanghelsk – a devenit ținta unei campanii masive de hărțuire online.

Cine este gruparea Russkaia Obșina

O investigație BBC a scos la iveală că Russkaia Obșina este cea mai mare organizație dintr-o rețea de grupări naționaliste rusești. Jurnaliștii au folosit un sistem de inteligență artificială multiagent pentru a analiza peste 21.000 de postări publicate între 2020 și 2025.

Datele arată o escaladare rapidă a violențelor: din mai 2023, gruparea a efectuat peste 900 de raiduri, iar la 300 dintre ele au participat și reprezentanți ai legii.

Țintele lor principale includ migranții, desprela adresa cărora care folosesc un limbaj rasist explicit, spațiile publice și private, cum ar fi cluburile de noapte, hostelurile ori magazine, dar și clinicile medicale, în special cele unde se fac avorturi.

Foști membri, precum Dimitri – un veteran întors rănit de pe frontul din Ucraina –, văd gruparea ca pe un sistem imunitar.

„Oameni din alte culturi vin, iar Russkaia Obșina reacționează ca un anticorp. Ai putea spune că funcționează ca un fel de doctor”, explică el.

Legăturile cu biserica, frontul din Ucraina și oligarhii

Având în vedere controlul strict al Kremlinului asupra spațiului public, analiștii sunt convinși că Russkaia Obșina nu ar putea opera fără binecuvântarea statului, mai ales după decretul semnat de Putin în 2022 pentru conservarea „valorilor spirituale și morale tradiționale”.

Mai mult, gruparea se bucură de susținere la cel mai înalt nivel. Anul trecut, Biserica Ortodoxă Rusă le-a recomandat oficial tuturor episcopilor săi să construiască parteneriate cu această mișcare.

În decembrie, Russkaia Obșina a format o unitate militară pe frontul din Ucraina, alăturându-se brigăzii Española (o grupare de extremă dreapta sancționată deja de guvernul britanic).

Deși grupul neagă că ar avea sponsori majori, documentele financiare sugerează implicarea unor figuri influente.

Printre aceștia se numără Igor Kudokormov (magnat al zahărului, cu afaceri în UE și legături strânse cu vicepremierul rus Dmitri Patrușev) și Serghei Mikheev (comentator politic apropiat Kremlinului, care a negat însă orice transfer de fonduri către grupare).

O grupare nereglementată, dar apărată de oficiali

În ciuda asocierii cu poliția, Russkaia Obșina nu este înregistrată legal ca patrulă civilă. Serghei Ognerubov, liderul unui grup oficial de patrulare din Sankt Petersburg, a criticat tacticile acestora: „Simpla incursiune pe o piață cu măști nu înseamnă combaterea migrației – asta e mai degrabă huliganism mărunt”.

Alexander Verkovski, cercetător expert în extrema dreaptă din Moscova, subliniază că vizarea arbitrară a oamenilor pe bază de intimidare este „în sine ilegală”.

Totuși, la solicitarea BBC, Ambasada Rusiei la Londra a luat apărarea grupării, declarând că sprijinul public pentru aceasta reflectă „interesul pentru cultura națională” și acuzând jurnaliștii occidentali că încearcă să „discrediteze implicarea civică din Rusia”.

Pentru victime precum Katia, consecințele sunt permanente. După ce și-a ispășit pedeapsa curățând podelele unui spital, viața ei profesională s-a oprit.

„Timp de 10 ani, am trăit într-un anumit ritm. Mă făcea fericită, era viața mea. Ce simți când o parte din tine este luată? Simți o pierdere”, a concluzionat tânăra.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.