The Economist: Înrolarea în armată, luată în calcul în mai multe state. Ce se întâmplă în țările aflate în război
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Multe ţări doresc nu doar să-şi menţină forţele armate, ci să le şi extindă, în faţa celui mai mare război de pe continent european din 1945 încoace, însă acest lucru se dovedeşte a fi o sarcină dificilă, scrie The Economist, citat de News.ro.
Cuprins:
- Iranul, Coreea de Nord şi Rusia şi-au dublat armatele
- Înrolarea în țările aflate în război sau amenințate de unul
- „Sunteți dispus să luptați?”
- Apropierea de război îi face pe cetăţeni mai dispuşi să lupte
- Armata are dificultăți să concureze cu sectorul privat
- Suedia îşi măreşte numărul de soldaţi
- „Frica este cea care te determină să acţionezi”
Forţele armate olandeze numără 49.000 de membri, adică mai puţin de o cincime din numărul lor din timpul Războiului Rece, iar unu din zece posturi este vacant. Anul trecut, înrolarea regulată a adus doar 3.600 din cei 5.000 de soldaţi noi speraţi.
Germania speră să îşi mărească efectivele până în 2030 de la 182.000 la 203.000 de soldaţi, iar Franţa - de la 240.000 la 275.000.
De asemenea, Polonia intenţionează să treacă de la 197.000 la 220.000 de miliari până la sfârşitul acestui an şi, în cele din urmă, la 300.000.
Problema este că tinerii de astăzi, orientaţi spre carieră şi individualişti, sunt reticenţi în a se înrola. Şi nu doar Europa se luptă cu problema recrutării. În zonele de conflict din lume şi în jurul acestora, modul în care se poate convinge un număr mai mare de oameni să îmbrace uniforma este vital.
Unele ţări se gândesc din nou la o soluţie veche: serviciul militar obligatoriu pentru tineri, adesea pentru cei care termină şcoala. Terminologia variază. Conscripţia înseamnă, de obicei, obligarea civililor să se înroleze în forţele armate, în timp ce serviciul militar se referă adesea la un subansamblu al acesteia - obligarea tinerilor să facă un stagiu în forţele armate.
Iranul, Coreea de Nord şi Rusia şi-au dublat armatele
Dacă la începutul secolului al XX-lea, aproximativ 80% dintre ţări aveau o formă de recrutare, la mijlocul anilor 2010, această proporţie era de puţin sub 40%.
Practica a atins apogeul în timpul războaielor mondiale, dar ulterior, Occidentul a înlocuit armatele de recruţi în masă cu forţe mai mici de voluntari şi de profesionişti.
Din 1995, 13 membri ai OCDE, un club format în majoritate din ţări bogate, au renunţat la conscripţie. Toţi cei 32 de membri ai NATO, cu excepţia a opt, au eliminat-o. Dar ţări autoritare precum Iranul, Coreea de Nord şi Rusia şi-au dublat armatele.
Înrolarea în țările aflate în război sau amenințate de unul
Cea mai stringentă discuţie despre serviciul militar obligatoriu şi despre recrutare se poartă în ţările care se confruntă cu o ameninţare serioasă de război sau care se află deja într-unul.
În Ucraina, la mai mult de doi ani de la invazia Rusiei, mii de bărbaţi fug peste graniţele ţării sau se ascund pentru a evita să li se înmâneze actele de înrolare. La 2 aprilie, din cauza lipsei de trupe, guvernul ucrainean a fost nevoit să reducă vârsta minimă de recrutare de la 27 la 25 de ani.
Rusia, la rândul ei, a aruncat sute de mii de oameni mobilizaţi cu forţa în maşina de tocat a războiului său.
În Israel, îndatoririle militare sunt un pilon central al cetăţeniei. După atacurile din 7 octombrie, aproximativ 300.000 de israelieni au părăsit viaţa civilă şi s-au grăbit să se alăture unităţilor lor.
Israelul doreşte să prelungească serviciul militar al recruţilor de sex masculin la trei ani (în prezent, tinerele femei servesc 24 de luni, iar tinerii bărbaţi 32 de luni) şi să mărească vârsta de chemare a rezerviştilor la 45 de ani. În acelaşi timp, scutirea evreilor ultraortodocşi de la serviciul militar face obiectul unei lupte politice acerbe.
Între timp, în Asia, Taiwanul încearcă să se pregătească pentru un posibil război cu China, în condiţiile în care tensiunile sino-americane persistă. Taiwanul a prelungit serviciul militar în 2022, de la patru luni la un an. Insula se mândreşte cu doar 169.000 de soldaţi activi, în timp ce China are aproximativ două milioane.
Coreea de Sud, unde serviciul militar are o reputaţie brutală, încearcă să îl facă mai atractiv. Serviciul a fost scurtat la 18 luni, salariile cresc, iar sergenţii de instrucţie sadici au fost eliminaţi. De asemenea, guvernul doreşte să angajeze mai multe femei (recrutarea exclusivă a bărbaţilor a alimentat resentimentele masculine şi politicile antifeministe).
„Sunteți dispus să luptați?”
De zeci de ani, World Values Survey (WVS), un proiect de cercetare academică, adresează oamenilor din întreaga lume aceeaşi întrebare: „Aţi fi dispus să luptaţi pentru ţara dumneavoastră?”.
În cea mai recentă rundă a sondajului, între 2017 şi 2022, doar 36% dintre olandezii cu vârste cuprinse între 16 şi 29 de ani au răspuns afirmativ.
Recrutorii încearcă să contracareze printr-o retorică a patriotismului, a împlinirii de sine şi a valorilor comune. Sloganul emfatic al forţelor armate germane, Bundeswehr, este „Wir. Dienen. Deutschland” (n.r. - Noi. Servim. Germania)
De asemenea, se desfăşoară campanii cu influenceri pe TikTok şi Instagram. Dar nu pare să fie suficient pentru atingerea ţintelor.
Apropierea de război îi face pe cetăţeni mai dispuşi să lupte
Pe măsură ce ţările devin mai bogate, cetăţenii lor tind să devină mai puţin dornici să se sacrifice pentru naţiune. Herfried Münkler, un politolog german, a numit democraţiile occidentale societăţi „post-eroice”, în care „cea mai mare valoare este conservarea vieţii umane” şi a bunăstării personale.
Istoria joacă, cu siguranţă, un rol. Dorinţa de a lupta este scăzută în ţările care au pierdut cel de-Al Doilea Război Mondial (Germania, Italia şi Japonia), iar în Spania şi Portugalia, deceniile de dictatură militară au lăsat mulţi cetăţeni suspicioşi faţă de forţele armate.
Dar lucrurile se pot schimba atunci când conflictele se apropie. Potrivit unei lucrări care urmează să fie publicată în Olanda, apropierea de război îi face pe cetăţeni mai dispuşi să lupte. În Europa, acest lucru ajută la explicarea motivului pentru care ţările apropiate de Rusia au mai puţin o atitudine de „porumbei ai păcii”.
Potrivit unui studiu în Germania şi Olanda de anul trecut, s-a constatat că puţini oameni care intenţionau să voteze pentru partide de extremă stânga sau de extremă dreapta erau dispuşi să lupte pentru ţara lor.
Cei care au susţinut partidele centriste, cum ar fi social-democraţii şi creştin-democraţii din Germania, au fost mai dispuşi să facă acest lucru.
Armata are dificultăți să concureze cu sectorul privat
Pe lângă schimbarea valorilor, recrutorii militari se confruntă şi cu un obstacol economic: în prezent, tinerii au la dispoziţie o mulţime de angajatori care licitează pentru serviciile lor. În majoritatea ţărilor bogate, generaţia Z are de unde alege.
Şomajul în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani din Uniunea Europeană a fost de 14,5% anul trecut, în scădere de la 22,4% în 2015.
În Germania a fost de doar 5,8%. Pe pieţe ale forţei de muncă atât de restrânse, armatele au dificultăţi în a concura cu sectorul privat. În plus, să stai la un birou este de departe mai plăcut decât să te târăşti prin noroi.
Cu toate acestea, în unele ţări bogate, dorinţa tinerilor de a lupta rămâne ridicată. În Franţa, procentul este de 58%, potrivit WVS. Cifra este şi mai mare în Singapore, Taiwan şi Coreea de Sud.
În Danemarca, Finlanda, Norvegia şi Suedia, patru dintre cele mai bogate şi mai paşnice ţări din lume, două treimi sau mai mult dintre cetăţeni spun că sunt dispuşi să lupte. (Toate sunt însă apropiate de Rusia.) Forţele lor armate în expansiune nu au, de asemenea, probleme în a găsi soldaţi: toate cele patru au serviciul militar obligatoriu pentru tineri.
Suedia îşi măreşte numărul de soldaţi
Suedia a eliminat de fapt această practică în 2011, dar a readus-o în 2018, după ce nu a reuşit să-şi atingă obiectivele de recrutare. Este un studiu de caz care poate să intrige.
După ce tocmai a aderat la NATO, Suedia îşi măreşte numărul de soldaţi de la 69.700 la 96.300, ceea ce necesită aproximativ 10.000 de recruţi pe an. Toţi tinerii de 19 ani din ţară (bărbaţi şi femei) trebuie să completeze chestionare de serviciu militar. Puţin sub o treime se califică, iar o zecime sunt în cele din urmă încorporaţi.
În loc ca tinerii să devină mai ostili în raport cu forţele armate, în Suedia, dimpotrivă, serviciul obligatoriu pare să-i facă mai entuziaşti. Cam 30% dintre ei se înrolează apoi din nou ca soldaţi sau rezervişti.
Deoarece numărul de tineri care se califică este mai mare decât cel necesar, doar cei mai buni candidaţi reuşesc să se înroleze, iar serviciul militar este foarte bine văzut în CV.
„Frica este cea care te determină să acţionezi”
Deficitele înregistrate în multe state democratice sugerează că strategiile de recrutare mai bune nu pot face decât atât de mult pentru a creşte numărul de trupe.
În societăţile liberale, segmente mari ale populaţiei au ajuns să considere că a servi în armată este treaba altcuiva. Reintroducerea serviciului militar obligatoriu pentru tineri ar putea fi imposibil de realizat din punct de vedere politic şi practic din acelaşi motiv pentru care recrutările sunt insuficiente: cetăţenii se simt înstrăinaţi de forţele armate.
Cu toate acestea, modelul nordic pare să contribuie la eliminarea acestui decalaj, asigurând că serviciul militar rămâne o parte naturală a vieţii sociale şi încurajând mai mulţi absolvenţi de şcoală să ia în considerare o carieră în domeniu.
Alţi tineri se pot înrola doar în caz de criză. „Frica este cea care te determină să acţionezi”, spune Andrei, un fost producător de televiziune care luptă acum în estul Ucrainei. El s-a înrolat a doua zi după invazia Rusiei. Majoritatea ucrainenilor nu credeau nici ei că vor fi nevoiţi să lupte vreodată pentru ţara lor.
FOTO: Profimedia
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
Horea33 21.04.2024, 13:26
Să se înroleze politicienii, beizadelele, protejații, amantele, toți cei care au interes să-și apere averile! Doctorii de carton și generalii de paie!
Utopie 21.04.2024, 14:32
Daca, fereasca Dumnezeu, Romania este atacata din senin de Rusia, Da! Raman in tara si fac tot ce pot pentru a-mi apara tara, desi sunt femeie si nu mai am 20 de ani de ceva vreme. Dar daca Romania se baga aiurea in razboiul din Ucraina, permite ca avioanele ucrainienilor sa decoleze de pe aeroporturile noastre sau trimite trupe in Ucraina si apoi ne ataca rusii...sa lupte Iohanis si sa-l ia si pe baiatu lu'Ciolacu!
JohnParpalache 21.04.2024, 17:41
Cât va mai trai Putin?!Are deja 71 de ani!Iar pierderea razboiului din Ucraina e inevitabila(e menținut„la foc mic”de cei carora razboiul le profita)!Și atunci?!De ce propaganda OFICIALA pentru remilitarizare?Se știe ca armata consuma resurse, nu produce!De ce?
CamelianPropinatiu 21.04.2024, 17:48
E dezirabil să se gândească marii noștri politicieni la Muzeul Național de Istorie, a cărui expoziție stă în depozit din 2002, sub pretext reparații. Patriotismul e și investiție.
nobody 21.04.2024, 17:54
Romanul daca pune mana pe arme, are ca prima directie cotroceniul, parlamentul, guvernul si abia dupa aia, daca mai e cazul, sa se razboiasca cu rusii, chinezi sau ce dusmani imaginari mai inventeaza wokistii. Avertisment pentru magadaul de la cotrocei si restul leprelor din conducere...