Inginer român, navetist pe tot globul, uluit că INSP n-a actualizat situația din 2 aprilie: “Nu înțeleg de ce cu 1.400 de cazuri COVID active, Elveția încă e în zona roșie”

În acest timp, oameni care și-ar fi dorit să revină în țară, asemenea lui Răzvan Bădărău, stau blocați în diferite țări în care lupta cu coronavirusului este aproape câștigată, așteptând o reevaluare a datelor de către autoritățile din România.

Recomandări

Mircea Geoană, când ocupa funcția de ministru de externe, l-a angajat pe Călin Georgescu drept consilier personal

 Răzvan Bădărău a umblat prin lumea întreagă cu proiectele sale de construcții în diferite țări. Pandemia de coronavirus l-a prins la construcția unui tunel pe sub gara din Berna, Elveția. 

O lucrare de maximum două luni care a fost decalată și pe care speră să o încheie la finalul lui iunie. 

Elveția, țară care îl găzduiește de două luni și jumătate, a gestionat cu succes criza de coronavirus. Numără astăzi peste 30 de mii de cazuri, dar doar puțin peste 1400 sunt active. În contrast, România are peste 16 mii de cazuri, dar 6.000 sunt active.

„Cine stabilește zonele astea roșii, galbene, albastre?”

„Acum tot stăm cu sufletul la gură să vedem ce mai decid dragii noștri guvernanți. Cine stabilește zonele astea roșii, galbene, albastre? Pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică ultimul update la lista aceea a fost pe 2 aprilie. Pe lista de țări roșii se află și Elveția, și Germania, Franța, Austria”, spune inginerul.

Răzvan Bădărău a ținut în permanență legătura cu Ambasada României din Elveția care se află în aceeași nebuloasă a informațiilor. 

Recomandări

Mulțumim, Klaus! Aroganța, lăcomia și servilismul au produs, în mod uimitor, speranță

Nici oficialii ambasadei nu au știut să-i spună când Elveția va fi scoasă de pe lista roșie și practic când cetățenii care vin din această destinație nu vor mai fi carantinați.

Și nici măcar Institutul Național de Sănătate Publică nu știe asta. „Noi doar actualizăm, deciziile de actualizare a listelor se iau în cadrul grupurilor de suport tehnico-știintific privind gestionarea bolilor contagioase și sunt aprobate de Comitetul național pentru situații de urgență. În momentul în care se vor întruni și vor lua o altă hotărâre, vom actualiza și noi pe site în timp real. Nu se iau în considerare doar numărul de cazuri, ci și transmiterea comunitară și în plus, fiecare stat în parte, la nivel guvernamental își stabilește măsurile”, a explicat, pentru Libertatea, Veronica Zoicaș, responsabil pentru comunicarea cu mass-media în cadrul INSP.

Testează, izolează și tratează

Răzvan Bădărău a urmărit cu atenție criza de coronavirus și crede că statul român ar fi putut gestiona mult mai bine această criză. 

Testează, izolează și tratează. Este atât de simplu. Și mă uit acasă și văd că nu fac absolut nimic. Puteau pune o sută de corturi la intrarea în țară, îi țineau în carantină până ieșea testul și apoi trimiteau omul acasă. E mai ieftin. Și nici nu-l stresezi pe cetățean, îl tratezi și îl ajuți și nici nu dai atâția bani. explică inginerul român.

A putut să vadă cu ochii lui cum au gestionat criza elvețienii. „Nimeni nu și-a oprit activitatea, tot ce înseamnă activitate vitală nu s-a oprit în Elveția. Nu s-au oprit șantiere, s-au închis doar barurile și restaurantele. Proiectul este în Berna și eu stau la zece kilometri de Berna. Oamenii sunt însă relaxați. Respectă regulile și merg să-mi fac cumpărăturile. Am flaconul cu dezinfectant la intrarea în magazin, dau pe mâini, aștept să iasă, aștept să intru. Totul e bine organizat, dar nu sunt crizați pentru că s-au luat niște măsuri clare”, povestește românul. Elveția va deschide peste două zile restaurantele. 

Român în lumea mare și plină de prejudecăți

Răzvan Bădărău este dezamăgit de autoritățile române. La fel cum a fost dezamăgit și în urmă cu patru ani când s-a îmbolnăvit de malarie în jungla nigeriană, în timpul unui proiect. 

De la Institutul „Matei Balș” i s-a spus, relaxat, că mai bine rămâne în Nigeria să se trateze. „M-au transferat în Lagos unde m-au ținut vreo cinci zile să se asigure că sunt OK. M-au ținut în cel mai sigur loc pe care îl aveau, în camera de gardă, ca nu cumva să mă fure, că eram singurul alb de acolo. Apoi m-au transferat la un hotel, mi-au repetat testele până când am putut să plec”, își amintește bărbatul care se consideră un patriot. 

Oricât de departe a fost în lumea asta, mereu s-a întors, ca atras de un magnet, acasă. Cu toate că nu întotdeauna i-a fost ușor să spună deschis că e român.

„Am fost și în Papua Noua Guinee, pe un șantier impresionant de 2000 de oameni. Am lucrat cu mulți francezi și timp de două săptămâni m-au întâmpinat pe șantier cu mâna întinsă și gesticulând ca și cum aș fi fost un cerșetor din Paris. Experiențe asemănătoare am avut în multe țări, mai ales în cele cu mulți imigranți români”, își amintește cu tristețe românul. 

„Nu e toată lumea ca aceia care au zis că virușii sunt pentru calculatoare, sunt oameni care muncesc, au contracte, oameni care au ajuns să lucreze în alte țări pentru că acolo i-a dus viața, dar rămân cetățeni ai României”, spune Răzvan Bădărău. 

Urmărește-ne pe Google News