Nivelul zgomotului de pe străzi şi din casă, natura înconjurătoare şi relaţiile sociale sunt cei mai importanţi factori care ne influenţează sănătatea mintală în oraşele în care trăim, susţine arhitecta franceză Alice Cabaret. 

Aceasta analizează, într-un interviu pentru Libertatea, felul în care Bucureștiul ar putea deveni un oraș mai prietenos cu locuitorii lui.

  • Alice Cabaret este o arhitectă cu experienţă internaţională în strategie urbană şi dezvoltare imobiliară. În 2014, a coordonat un proiect prin care a schimbat la faţă cartierul Maboneng din oraşul sud-african Johannesburg. În 2015, a fondat, alături de mai mulţi specialişti în neuroştiinţe, peisagistică şi design, agenţia de strategie urbană The Street Society.
  • Cabaret a ţinut conferinţe despre transformarea urbană creativă la New York University, Columbia University, London Metropolitan University sau la Sciences Po, în Paris. În septembrie 2022, a vorbit despre regenerare urbană în cadrul Festivalului Unifinnised din Bucureşti.
INTERVIU. O arhitectă din Franța explică ce efect are oraşul asupra creierului: „Suntem copleşiţi de zgomote, de mirosuri şi de aglomeraţie”
Alice Cabaret. Foto: Twitter
O agenție de publicitate din anturajul PNL, în spatele unor campanii sponsorizate pe Facebook contra Emiliei Șercan. Atacurile, după dezvăluirile despre plagiatul lui Bode
Recomandări
O agenție de publicitate din anturajul PNL, în spatele unor campanii sponsorizate pe Facebook contra Emiliei Șercan. Atacurile, după dezvăluirile despre plagiatul lui Bode

„Ne-am obişnuit cu zgomotul, dar asta nu este deloc normal”

Libertatea: Sunteţi a doua oară în Bucureşti, pentru a vorbi despre „regenerare urbană”. Cum aţi descrie acest oraş şi ce aţi schimba la Micul Paris?
Alice Cabaret: Pot spune că, într-adevăr, se simte vibrația Parisului. Bucureştiul are puncte similare cu Parisul: cultura cafenelelor şi a teraselor, de exemplu. Sigur, nu sunt chiar clădiri în stilul Haussmann, dar inspirația pariziană îmi amintește cu adevărat de acasă, la fel ca și densitatea din unele zone. 

În plus, diversitatea clădirilor de patrimoniu de aici este uimitoare. Cred că acest lucru dă profunzime orașului. 

INTERVIU. O arhitectă din Franța explică ce efect are oraşul asupra creierului: „Suntem copleşiţi de zgomote, de mirosuri şi de aglomeraţie”
O cafenea din București. Foto: Dumitru Angelescu

Unul dintre principalele lucruri pe care le-am găsit însă deranjante a fost traficul. Ceea ce nu mi se pare corect și chiar m-a enervat puțin a fost faptul că nu am putut traversa în anumite zone din centrul oraşului. 

E greu să scapi complet de maşinile din oraşe, dar cred că este nevoie de o regândire a traficului, pentru a ajuta și la decongestionarea străzilor. Măcar ar trebui să prioritizezi pietonii, să ai soluții pentru ei. Vorbesc adesea despre regenerarea urbană şi despre emoțiile și percepțiile noastre asupra spațiilor urbane, iar traficul este un element cheie în evaluările noastre.

INVESTIGAȚIE Gabriel Țuțu, directorul ROMARM reținut de DNA, făcuse o escrocherie și avea interzis să vândă polițe de asigurări, dar a fost numit să conducă 15 fabrici strategice de armament
Recomandări
INVESTIGAȚIE Gabriel Țuțu, directorul ROMARM reținut de DNA, făcuse o escrocherie și avea interzis să vândă polițe de asigurări, dar a fost numit să conducă 15 fabrici strategice de armament

– Ce presupune asta?
– Analizăm cum te simți și ce percepi în diferitele medii urbane în care te afli, după o metodologie pe care am dezvoltat-o împreună cu mai mulţi specialişti în neuroștiințe, alături de care cercetez cum funcționează creierul în funcţie de mediul în care trăim. Studiem, de exemplu, impactul zgomotului creat de trafic asupra percepției. 

Vedeţi, expunerea la zgomot are un efect major asupra sănătății mintale și fizice, efect pe care nu îl luăm prea mult în considerare astăzi. Iar orașele noastre sunt foarte, foarte zgomotoase. Parisul, de pildă, este al doilea cel mai zgomotos oraș din Europa. Ne-am obișnuit cu zgomotul, dar asta nu este deloc normal.

INTERVIU. O arhitectă din Franța explică ce efect are oraşul asupra creierului: „Suntem copleşiţi de zgomote, de mirosuri şi de aglomeraţie”
Zeci de autoturisme așteaptă la semafor intrarea în Piața Victoriei de pe strada Buzești în timpul orelor de vârf ale traficului auto în București. Foto: Hepta

Orașele s-au dezvoltat mai repede decât creierul nostru, aşa că au un impact negativ asupra sănătății noastre mintale, pentru că avem de-a face cu o supraîncărcare senzorială. Suntem complet copleșiți de zgomote, de mirosuri și de aglomerație.

În 30 de ani, Republica Moldova a pierdut 40% din populație. Un dezastru demografic sau „moartea moldovenească”
Recomandări
În 30 de ani, Republica Moldova a pierdut 40% din populație. Un dezastru demografic sau „moartea moldovenească”

Din cauza asta avem nevoie de ceea ce noi numim restaurare cognitivă, avem nevoie de spații care să ţină seama de sănătatea mintală și fizică. Cred că intersecţia dintre domeniul neuroștiinței, care este interesat de modul în care funcționează creierul, și urbanism este foarte de importantă. Pentru că astfel putem proiecta orașe mai bine adaptate pentru creierul nostru și care să îi facă pe oameni mai sănătoși.

„Dacă vă plimbați 15 minute în parc, veţi avea o creștere de 20% a productivității”

– Cum ar arăta un oraş adaptat pentru creierul nostru?
– Trebuie să ai o abordare holistică. Am vorbit despre zgomot, dar la fel de important e să ţii cont de prezența naturii, care este esenţială pentru funcționarea cognitivă. De exemplu, dacă vă plimbați 15 minute în parc și apoi vă întoarceți la serviciu, veţi avea o creștere de 20% a productivității.

În comparație cu 15 minute de mers pe jos prin oraș, după care nu veţi vedea absolut nicio diferență. Așadar, spațiile care privilegiază natura sunt foarte importante. Dar și relațiile sociale contează la fel de mult. Așadar, trebuie să promovăm locuri și spații care să favorizeze cu adevărat relațiile între oameni.

– În România, lumea se mai adună pe bancă, în fața blocului…
– Vedeți, noi nu avem așa ceva în Paris. Şi este atât de important. Noi nu avem asta la Paris, dar mi se pare o soluţie foarte bună și asta este de fapt ceea ce un autor, Eric Klinenberg (sociolog american, specialist în studii urbane, n.r.) a numit infrastructură socială. Sunt toate aceste mici spații care conectează oamenii, care le permit să dezvolte relaţii.

 Să vă dau exemplul unui studiu comparativ între trei străzi. Una fără trafic, una cu trafic mediu și una cu trafic foarte intens.

Oamenii care locuiesc pe o stradă cu trafic redus au de trei ori mai mulți prieteni și cunoștințe în zonă decât cei care locuiesc pe o stradă cu trafic intens, unde e mai puţin probabil să vrei să-ţi petreci timpul. Și știți de ce este atât de important să avem o rețea socială? Pentru că îți poate salva literalmente viața.

Același autor a studiat două cartiere din Chicago în timpul unui val de căldură. Unul avea locuri cu infrastructură socială, iar celălalt nu avea. Klinenberg și-a dat seama că în cartierul care nu avea infrastructură socială erau înregistrate mai multe decese. Pentru că legăturile de vecinătate nu erau la fel de strânse ca într-un loc în care îți cunoști vecinul și poţi să-ți dai seama: a trecut mult timp de când nu l-am văzut pe acest vecin, ce se întâmplă cu el? 

Așa că acum, când orașele noastre se confruntă cu o criză de sănătate, dar şi cu o criză climatică, avem nevoie de rețele de vecinătate mai strânse. Și chiar și o bancă la intrarea într-un bloc de apartamente poate ajuta.

Teoria „oraşului de 15 minute”

– Bucureștiul a moștenit cartierele-dormitor comuniste, iar noile ansambluri rezidenţiale se aseamănă mult. Cum poți să te bucuri de cartierul tău când, uneori, e greu să vezi cerul de la fereastră?
– Sunt de acord, e greu să te bucuri. Pentru că avem nevoie să trăim în spații care să ne inspire, care să ne conecteze, unde să avem acces la cultură, la divertisment, la educație. Cred că e ca în natură. Natura are nevoie de diversitate pentru a prospera, iar monoculturile agricole distrug această diversitate. 

Așadar, fie că e vorba despre un cartier de dormitoare sau despre un cartier cu clădiri de birouri, niciunul nu funcționează. Pentru că ne place diversitatea, care este esențială pentru ca ecosistemul uman să prospere. Așadar, soluția este reintroducerea diversității.

Nu știu dacă este cazul în București, dar modul de viață se schimbă, oamenii pot lucra mai mult acasă, pot avea un program mai flexibil, ceea ce reprezintă o schimbare majoră în societățile noastre, comparativ cu ceea ce a fost conceput acum 50 de ani, de exemplu.

– Se vor schimba și orașele?
– Aceasta este pentru noi o oportunitate de a recrea subcentre la nivel de cartier, unde se poate lucra mai aproape de locuinţă. Asta înseamnă că nu trebuie să avem cartiere monofuncționale, în care să muncești sau să dormi, ci mai degrabă o structură urbană diversă, mixtă, hibridă. Dar cum construiești un oraș care să aibă această secțiune de hub-uri multiple, astfel încât să ai acces rapid la locul tău? 

Există o teorie numită „orașul de 15 minute”, care spune că ar trebui să ai locul de muncă, locul de cumpărături, locul de divertisment, școala pe o rază de 15 minute de mers pe jos. Și cred că acesta este un concept interesant în sine.

– Poate Bucureştiul să devină „oraşul de 15 minute”?
– Da, dar trebuie să existe o schimbare radicală. De pildă, dacă traficul este o problemă, atunci investițiile masive în transportul public sunt o soluție. În Paris, au transformat şoselele mari pentru a face mai mult spațiu pentru biciclete și pentru a încerca să îi facă pe oameni să folosească mai mult bicicleta, iar acest lucru funcționează. Era un oraș oribil pentru a merge cu bicicleta. Dar în doi ani au creat 50 km de piste pentru biciclete, iar acum mult mai mulți oameni le folosesc. 

INTERVIU. O arhitectă din Franța explică ce efect are oraşul asupra creierului: „Suntem copleşiţi de zgomote, de mirosuri şi de aglomeraţie”
Bicicletele sunt utilizate pe scară largă de parizieni și turiști, multe piste de biciclete sunt disponibile în capitală pentru a promova acest mod de transport. Foto: 123rf

Lucrurile se pot schimba mai repede decât credem. Sunt sigură că, dacă ar exista piste de biciclete mai sigure, bine gândite, bine proiectate, astfel încât să fie principala cale de rulare, cu vremea frumoasă de aci, cu acest oraș plat, ei bine, toate acestea îi vor aşeza pe oameni cu siguranță pe biciclete. 

Infrastructura masivă de transport public este, de asemenea, o modalitate excelentă de a face acest lucru. Trebuie să îi stimulați pe oameni să nu-și ia mașina. Nu în ultimul rând, cred că modul de viață și distribuția muncii și a locuințelor trebuie să se schimbe. Dar e nevoie şi de o schimbare culturală în acest sens. Şi atunci când există voință politică, când există, de asemenea, presiunea comunității pentru a face o schimbare, lucrurile se pot transforma destul de repede.

Nu este normal să fii atât de deconectat de locul în care trăieşti”

– Cum sunt implicaţi oamenii în proiectele pe care le-aţi coordonat?
– Implicarea oamenilor începe încă de la conceperea unui proiect, pentru că oamenii știu cel mai bine care sunt nevoile lor. Așadar, înainte de orice proiect arhitectural, ne concentrăm pe dezvoltarea mai multor instrumente prin care să putem implica şi comunitatea: facem podcast-uri sau fotografii, încercăm să ajungem la oameni din cartiere în moduri care nu sunt plictisitoare. Apoi, încercăm să colaborăm mult cu liderii comunității, pentru că acolo găsim, de regulă, cea mai mare disponibilitate şi dorinţă de schimbare. 

INTERVIU. O arhitectă din Franța explică ce efect are oraşul asupra creierului: „Suntem copleşiţi de zgomote, de mirosuri şi de aglomeraţie”
Alice Cabaret. Foto: Twitter

Și apoi, odată ce proiectul este construit, trebuie să ne întrebăm cum continuăm să implicăm oamenii în activităţi care nu sunt atât de distractive, cum ar fi întreținerea, îngrijirea și alte lucruri de acest gen. 

Trebuie să reconsiderăm relația cu locul în care trăim și responsabilitatea noastră față de aceasta, responsabilitatea noastră individuală. Nu este normal să fii atât de deconectat de locul în care trăieşti.

„Bucuria este principiul care ne călăuzeşte”

– Ați coordonat mai multe proiecte urbane. Există ceva ce au toate acestea în comun?
– Cred că facem proiecte foarte diferite, de la scara transformării unui cartier până la scara unei instalații de artă sau a unei clădiri. Așadar, deși sunt proiecte foarte diferite, aș spune că un principiu comun pe care l-am văzut în toate a fost acela de a conecta oamenii din jur, oameni care oricum fac parte din medii diferite. 

Astfel, punem accent nu doar pe colaborarea dintre arhitecți și urbaniști, ci și dintre designeri și peisagiști, aducând diversitate, lărgind perspectiva, aducând noi moduri de lucru. În plus, mie îmi place conceptul de bucurie – care este un motor de acțiune foarte puternic. 

Așadar, de la cartierele pe care le-am creat, cum ar fi Maboneng în Africa de Sud, până la unele dintre proiectele la care am lucrat la Paris, bucuria este principiul care ne călăuzeşte. Pentru că avem mare nevoie de bucurie în lumea noastră în acest moment. Sunt vremuri întunecate, știți, iar bucuria este un mod foarte puternic de a aduce oamenii împreună.

– Cum credeţi că vom trăi peste 20 de ani?
– Cred că principiul bucuriei va fi în continuare necesar. Știți de ce? Pentru tranziția masivă pentru care trebuie să fim pregătiți. Suntem la începutul a ceea ce cred că va fi o criză climatică reală, care va avea un impact în ceea ce privește dinamica socială şi economică. Așadar, orașele noastre vor trebui să fie mai rezistente, mai puternice pentru a face față acestei crize. 

În Bucureşti, cred că unele dintre clădiri ar putea avea probleme de izolare, deci consumul de energie trebuie să fie foarte mare. Cred că aceasta este o mare prioritate, deoarece are atât impact economic, cât și climatic. Dacă faci asta, oamenii economisesc la facturile de energie și, în același timp, nu mai cheltuiesc atât de mult. 

INTERVIU. O arhitectă din Franța explică ce efect are oraşul asupra creierului: „Suntem copleşiţi de zgomote, de mirosuri şi de aglomeraţie”
Alice Cabaret. Foto: Unfinished Festival

Apoi, revin, trebuie mai mult dezvoltată infrastructura socială. Asta se poate traduce în mai multe centre de resurse comunitare, care să fie autonome și în continuă evoluție, astfel încât să avem un loc unde să putem merge în caz de criză, unde să putem interacționa, unde să ne putem asocia cu oamenii. Pentru că nu mai putem fi individualiști, trebuie să punem în aplicare strategii pentru a colabora mai bine, iar spațiile ne pot ajuta. 

Dar apoi va fi vorba și de noile tehnologii, care ar putea fi interesante. Acestea ar putea fi folosite, de pildă, pentru a pune la punct noi metode de transport public sau pentru a regândi modul în care reciclăm.


Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email [email protected]

„Este un şoc.” Pițurcă l-a sunat pe Dragomir înainte să fie reținut de DNA. Ce i-a mărturisit
GSP.RO
„Este un şoc.” Pițurcă l-a sunat pe Dragomir înainte să fie reținut de DNA. Ce i-a mărturisit
Urmărește-ne pe Google News
Comentarii (1)

ivryernest   •   06.11.2022, 12:10

Din fericire, Parisul NU e reprezentativ de Franța.

Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.

Momente tulburătoare la DNA! Pițurcă a izbucnit în plâns! I s-a făcut rău și a avut nevoie de ajutor
Playtech.ro
Momente tulburătoare la DNA! Pițurcă a izbucnit în plâns! I s-a făcut rău și a avut nevoie de ajutor
Dan Alexa rupe tăcerea, la 4 ani de la pumnul încasat de la Anamaria Prodan: 'M-a afectat foarte mult'
Viva.ro
Dan Alexa rupe tăcerea, la 4 ani de la pumnul încasat de la Anamaria Prodan: 'M-a afectat foarte mult'
Începe "epoca de aur" pentru un loc din România. Investiţii uriaşe şi mii de locuri de muncă noi
Observatornews.ro
Începe "epoca de aur" pentru un loc din România. Investiţii uriaşe şi mii de locuri de muncă noi
Animație grafică. Cum s-a produs accidentul provocat de “gheața neagră”. Marius a murit după ce a sărit în gol zeci de metri
Știrileprotv.ro
Animație grafică. Cum s-a produs accidentul provocat de “gheața neagră”. Marius a murit după ce a sărit în gol zeci de metri
Circ fără precedent la Survivor România 2023! Vica și Bianca Patrichi sunt la cuțite, s-au înjurat ca la ușa cortului
FANATIK.RO
Circ fără precedent la Survivor România 2023! Vica și Bianca Patrichi sunt la cuțite, s-au înjurat ca la ușa cortului
Ministrul de Interne al Austriei a fost la Bucureşti şi a rămas perplex: ”Aşa ceva el n-a mai văzut în Europa”. Ce l-a uimit
Orangesport.ro
Ministrul de Interne al Austriei a fost la Bucureşti şi a rămas perplex: ”Aşa ceva el n-a mai văzut în Europa”. Ce l-a uimit
Horoscop 1 februarie 2023. Fecioarele au nevoie de o mai bună organizare, de scopuri clare și de o minte limpede
HOROSCOP
Horoscop 1 februarie 2023. Fecioarele au nevoie de o mai bună organizare, de scopuri clare și de o minte limpede
Noile creații Nespresso în ediție limitată
PUBLICITATE
Noile creații Nespresso în ediție limitată