Între Biserică și pandemie: religia joacă un rol important în criza coronavirusului. Cum s-a răspândit COVID-19 într-o grupare creștină

Vine Paștele. De obicei, un prilej fericit de liniște petrecut alături de cei dragi. Dar în vremea pandemiei, Paștele aduce mai multe îngrijorări ca oricând. Mulțimi de oameni care stau unul lângă altul ore în șir, cântând și vorbind, apoi aprinzând lumânări unul de la altul – e greu să ne imaginăm o situație în care COVID-19 se poate transmite mai ușor.

La noi, închiderea bisericilor s-a făcut greu și a fost controversată. Dar România nu este singura țară care se zbate pentru a echilibra religia cu prevenirea COVID-19. În mod surprinzător, religia și coronavirusul se intercalează în toată lumea.

Aproximativ 60% dintre cazurile de coronavirus din Coreea de Sud se trag de la o sectă creștină, ale cărei întâlniri sunt secrete. La una dintre aceste întâlniri secrete a participat și un membru infectat cu noul coronavirus și în doar câteva săptămâni, autoritățile coreene au descoperit mii de cazuri  provenite de aici.

În Iran, o altă țară profund religioasă, conflictele dintre autorități și credincioși au fost puternice. Mai mulți lideri religioși au susținut că moscheile au puteri tămăduitoare, drept pentru care centrele religioase au fost deschise mult după recomandările autorităților de a le închide. 

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

Chiar și după ce lăcașele de cult din Iran au fost oficial închise, credincioșii din mai multe zone au refuzat să plece și poliția a intervenit cu forța pentru respectarea legii.

În unele zone, cultele religioase s-au adaptat repede. În țările din estul Asiei, închiderea temporară a centrelor religioase s-a făcut fără prea mari probleme. 

Moscheile din Malaezia și Kuweit au îndemnat credincioșii să se roage de acasă, iar procesiunile budiste au fost suspendate.

În altele, a fost mai greu. În Tbilisi, capitala Georgiei (o altă țară ortodoxă), mai mulți preoți au împărtășit credincioși cu aceeași linguriță, atrăgând criticile autorităților. Ulterior, preoții georgieni au sfințit orașele din cortegii de automobile. 

Pozele și videoclipurile cu Suveranul Pontif care ținea slujba într-o piață goală au făcut înconjurul lumii, iar Paștele catolic s-a desfășurat fără mari probleme în Europa. Ne putem aștepta oare la același lucru și de Paștele ortodox?

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

România nu pare foarte convinsă de măsurile pe care vrea să le ia și nu e clar nici până la această oră ce se va întâmpla de Paște. Bisericile vor fi închise, dar planul MAI de a aduce lumina la credincioși este îndoielnic, așa cum a atras atenția și președintele Iohannis.

Indiferent de credințele noastre personale, e important să ținem cont că religia poate fi o alinare pentru mulți oameni. Însă dacă nu procedăm cu mare atenție, riscăm să răspândim boala și mai mult, iar virusul nu ține cont de religie.

LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu în fiecare zi mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.

Urmărește-ne pe Google News