După mai bine de un deceniu în care a fost simbolul crizei datoriilor din Europa, Grecia pierde anul acesta statutul de cea mai îndatorată țară din zona euro. Potrivit datelor citate de Reuters și analizate de presa economică, locul va fi preluat de o altă țară până la finalul anului 2026.
Cuprins:
Datoria publică a Greciei este estimată să scadă la aproximativ 137% din PIB în 2026, de la circa 145% în 2025. În același timp, Italia ar urma să ajungă la aproximativ 138,6% din PIB, depășind astfel Grecia în clasamentul datoriilor din zona euro.
„Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro, începând cu acest an”, a declarat unul dintre oficialii citați de Reuters.
O datorie de peste 130% din PIB înseamnă că statul datorează mai mult decât produce într-un an întreg.
Redresarea vine după ani dificili când țara a fost în topul datoriilor din Europa, fiind nevoită să accepte trei programe de salvare internațională în valoare totală de aproximativ 280 de miliarde de euro.
În ultimii ani însă, autoritățile de la Atena au redus masiv datoria publică, cu peste 45 de puncte procentuale din 2020 până în prezent. Mai mult, Grecia intenționează să ramburseze anticipat împrumuturi de aproximativ 7 miliarde de euro, semn că încearcă să închidă definitiv capitolul crizei.
În cazul Italiei, situația este diferită. Datoria publică crește ușor, iar economia avansează lent. Estimările arată o creștere de doar 0,6% pe an în următorii doi ani, insuficientă pentru a reduce semnificativ datoria. În plus, costurile ridicate ale energiei și tensiunile internaționale complică și mai mult situația.
Această datorie poate însemna pentru italieni taxe mai mari, investiții mai mici sau decizii economice mai prudente din partea statului.
Autoritățile italiene încearcă să limiteze impactul prin măsuri precum vânzarea de active de stat, inclusiv participații în companii din energie și sectorul financiar.
Chiar dacă Italia ar deveni cea mai îndatorată țară din zona euro, nu există semne că s-ar apropia de o criză similară cu cea a Greciei din anii 2010. Deși zona euro este acum mai bine pregătită, iar mecanismele financiare sunt mai solide, schimbarea de poziții este un semnal important pentru economiști.
Dacă pentru Grecia, pierderea „locului întâi” în topul datoriilor este un semn că reformele și măsurile dure din ultimii ani au început să dea rezultate, pentru Italia este un avertisment că problemele structurale ale economiei nu pot fi ignorate.