Iohannis a făcut o scurtă evaluare a actualelor provocări la adresa securităţii din această regiune, accentuând „importanţa menţinerii unităţii şi solidarităţii statelor membre UE, dar şi a unei strânse coordonări cu partenerii transatlantici”.
„Președintele Klaus Iohannis a pledat pentru o abordare comună a Uniunii care să vizeze pregătirea unor măsuri ferme și credibile în vederea detensionării situației de la granița estică a Ucrainei, inclusiv sancțiuni”, precizează Administraţia Prezidenţială.
Pleased to meet @EP_President Roberta Metsola. We discussed the ongoing security situation in our region and how to support Ukraine 🇺🇦. It is equally important to continue 🇪🇺 EUs support for the Republic of Moldova 🇲🇩. pic.twitter.com/HyXxEipfuU
— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) February 18, 2022
În cadrul întâlnirii, au mai fost discutate și alte subiecte de pe agenda curentă a Uniunii Europene, precum sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova, securitatea energetică, cu accent pe ultima propunere a Comisiei Europene privind taxonomia, dar și pachetul de măsuri privind combaterea schimbărilor climatice şi extinderea spaţiului Schengen.
Șeful statului s-a pronunţat pentru continuarea cooperării strânse cu Parlamentul European pe dosarele relevante de pe agenda europeană, în vederea „identificării unor soluţii pragmatice, echilibrate şi consensuale”.
„Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat interesul major al României de a adera la Spaţiul Schengen, exprimând apreciere pentru poziţia cunoscută a Parlamentului European în favoarea aderării ţării noastre”, menționează sursa citată.
În ceea ce privește Republica Moldova, șeful statului a reiterat „importanța susținerii active, inclusiv prin asistență financiară, de către Uniunea Europeană a parcursului european” al țării și a eforturilor președintei Maia Sandu și a Guvernului de la Chișinău de a continua reformele.
Referitor la pachetul de măsuri privind combaterea schimbărilor climatice, preşedintele Iohannis s-a pronunţat pentru identificarea unor „soluţii flexibile, echilibrate şi adaptate la circumstanţele naţionale”, care să permită continuarea eforturilor de dezvoltare.
„În acest sens, Președintele României a evidențiat rolul important al energiei nucleare și al resurselor de gaze naturale în cadrul procesului de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic, arătând că România susține ferm această abordare, fiind un aspect cheie pentru securitatea energetică. Președintele Klaus Iohannis a reiterat importanța sprijinului Parlamentului European pentru actuala propunere a Comisiei Europene privind taxonomia, care include atât gazul, cât și sectorul nuclear”, arată Administrația Prezidențială.
Nu în ultimul rând, Klaus Iohannis a felicitat-o pe Roberta Matsola pentru alegerea recentă în funcţia de preşedinte al Parlamentului European, exprimându-și, totodată, aprecierea pentru obiectivele şi priorităţile sale în direcţia consolidării Uniunii Europene.
La rândul său, Roberta Metsola și-a exprimat deschiderea pentru o colaborare activă cu ţara noastră pe dosarele de interes comun şi, totodată, a reafirmat susţinerea sa şi a Parlamentului European pentru aderarea României la Schengen, conform sursei citate.
Good meeting with President of Romania 🇷🇴 @KlausIohannis.
— Roberta Metsola (@EP_President) February 18, 2022
We are on the same page on the need for common support for #Moldova & delivering green transition.
Determined to work together to meet Europe’s ambitious, sustainable climate goals. @Europarl_EN will do its part. pic.twitter.com/LVGzqygNI7
Întâlnirea dintre cei doi lideri a avut loc în marja participării preşedintelui Iohannis la cel de-al VI-lea Summit Uniunea Europeană – Uniunea Africană, care se desfăşoară joi şi vineri, la Bruxelles.
Joi, Klaus Iohannis a participat și la reuniunea informală de la Bruxelles a Consiliului European pe tema ultimelor evoluţii privind situaţia de securitate de la graniţele Ucrainei. La finalul acestei reuniuni, șeful statului a precizat că țările UE sunt pregătite să ia „orice măsură se impune, împreună, atunci când situația în teren se schimbă”, referindu-se la o eventuală escaladare militară a crizei ucrainene.