Klaus și Carmen Iohannis, la mâna judecătorilor. Președintele află dacă își recuperează casa din Sibiu

Familia Iohannis a cerut în instanță ca dosarul să fie strămutat de la Curtea de Apel Brașov, pe motiv că acolo s-ar fi creat un curent împotriva lor, care ar influența decizia judecătorilor.

ÎCCJ a amânat pe 17 februarie pentru 9 martie judecarea cererii. Soţii Iohannis au cerut ulterior instanţei supreme ca aceasta să se judece mai repede, însă magistraţii le-au respins solicitarea.

Klaus și Carmen Iohannis reclamă în cererea de strămutare faptul că judecătorii din Braşov nu îndeplinesc condiţia de independenţă şi imparţialitate, ca urmare a presiunii exercitate de mass-media asupra lor, în cei 10 ani cât a durat procesul.

În noiembrie anul trecut, preşedintele Klaus Iohannis şi soţia acestuia au pierdut definitiv un proces privind imobilul pe care îl cumpăraseră în centrul municipiului Sibiu, după ce Curtea de Apel Braşov a menţinut o decizie prin care contractul de vânzare-cumpărare era anulat.

Istoria imobilului

Imobilul din centrul Sibiului, trecut în declarația de avere a primarului Sibiului ca având o suprafață de 166 de mp, a făcut parte din averea soților Maria și Eliseu Ghenea, născuți în comuna Porumbacu de Jos. După decesul acestora, în anii 70, averea le-a trecut în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care a decedat câțiva ani mai târziu, fără a avea copii. Prin urmare, și casa de pe strada  Nicolae Bălcescu, din Sibiu, a trecut în proprietatea Statului Român. În 1997, imobilul din centrul Sibiului a fost cumpărat de chiriași. Doi ani mai târziu, contractele de vânzare-cumpărare ale acestor foști chiriași au fost anulate de instanță, la cererea lui Ioan Baștea, care a arătat că este fiul lui Nicolae Baștea, nepot al soților Ghenea. După anularea acestor contracte, casa ajunge în proprietatea familiei Johannis, care cumpără și părțile de proprietate ale urmașilor lui Nicolae Baștea. Foștii chiriași, rămași fără locuințe, pornesc procese pentru anularea actelor care au dus la noua stare de fapt.
Ioan Baștea a devenit proprietar al casei din centrul Sibiului, alături de soacra și soția primarului Klaus Johannis, ca urmare a moștenirii lui Nicolae Baștea, certificată de instanțele de la Sibiu. Acest lucru a fost făcut și pe baza unor adeverințe emise de secretarul primăriei din Porumbacu de Jos, care certifica legăturile de rudenie între familiile Baștea și Ghenea. Aceste adeverințe au făcut și obiectul unor dosare de urmărire penală, la care au lucrat procurorii din Alba-Iulia și Sibiu. Aceștia au stabilit că adeverințele emise de secretarul primăriei din Porumbacu de Jos nu corespund întru totul realității, deoarece relația de rudenie a lui Baștea nu ar fi fost cu ambii soți Ghenea, ci doar cu unul. ”Baștea Nicolae era rudă doar cu numita Ghenea Maria, soția precedată a defunctului Ghenea Eliseu”, au stabilit în 2003 procurorii, care au decis neînceperea urmăririi penale în cazul celorlalte persoane implicate, de la notar, avocați, la familia primarului Sibiului.
Pe tema certificatului de moștenitor a lui Nicolae Baștea au fost demarate și procese civile, care s-au încheiat acum aproape zece ani în cadrul unui proces înregistrat pe rolul Tribunalului Brașov. Certificatul a fost declarat nul. ”Motivele reținute de instanță, pentru care s-a desființat certificatul de moștenitor au fost aceleași cu cele invocate în prezenta cauză și anume încălcarea normelor de competență teritorială absolute de către biroul notarial care l-a emis și lipsa relației de rudenie între ultimii doi defuncți – Ghenea Eliseu și Baștea Nicolae”, se arată în cea mai recentă hotărâre judecătorească, cea a Tribunalului Brașov.

Urmărește-ne pe Google News