Namie, un orășel aflat la 10 kilometri de centrala nucleară Fukushima Daiichi, avea odinioară 25 de companii de procesare a peștelui. Acum mai are doar una.

Îi aparține lui Koichi Shiba, un bărbat de 82 de ani, care a reușit să-și redeschidă afacerea moștenită din familie abia anul trecut. Dar omul nu crede că prea mulți localnici se vor întoarce în oraș.

„Nimeni nu vrea să se întoarcă, pentru că și-au construit case și s-au obișnuit cu noile lor vieți în altă parte, de-a lungul anilor”, spune Shiba pentru Nikkei Asia.

Pe 11 martie se împlinesc 10 ani din momentul în care un cutremur cu magnitudinea 9,0 a lovit în largul coastei de nord-est a Japoniei, declanșând un tsunami uriaș care a ucis 22.000 de persoane, a distrus 122.000 de case și a avariat centrala nucleară, generând emisii de radiații.

În total, aproape jumătate de milion de locuitori din regiune și-au părăsit casele.

La zece ani după acest dezastru de proporții apocaliptice, deși autoritățile au reconstruit cel puțin parțial zona, lumea refuză să se întoarcă, iar orașe precum Namie fac eforturi să își revină.

Rezidenții prefecturii Fukushima care trăiau în zona aflată la 20 de kilometri de centrala nucleară și în alte zone cu nivel crescut de radiații, totalizând 1.150 de kilometri pătrați, au primit ordin de evacuare în 2011.

În jur de 160.000 de persoane au plecat în alte zone ale prefecturii sau în alte prefecturi, în unele cazuri departe de casă.

Multe dintre aceste ordine de evacuare au fost ridicate, iar zona de restricție din jurul centralei nucleare a scăzut la 337 de kilometri pătrați.

Dar de la redeschiderea parțială a orașului Namie, doar 1.100 de oameni sau întors, dintr-o populație totală de 21.000.

Nici Shiba nu a vrut inițial să se întoarcă, preferând să se stabilească lângă Tokyo, dar a fost convins în cele din urmă de oficialii locali și de pescari.

„Fac acest lucru pentru oraș”, a spus el.

Subvenții generoase

În tentativa de a declanșa o renaștere a orașului, autoritățile din Namie au planificat o serie de zone industriale, care să poată fi folosite nu doar de fabricile de procesare a peștelui, dar și de companiile de cercetare în domeniul roboticii, spre exemplu.

Guvernul japonez a oferit subvenții generoase zonelor rurale afectate pentru construcția de infrastructură și pentru revigorarea economică.

La 10 ani după dezastrul de la Fukushima, Japonia a cheltuit 280 de miliarde de dolari pentru a reconstrui orașele. Mai greu este să-i convingă pe oameni să le populeze
Trei imagini care arată evoluția spațiului în orașul Rikuzentakata. Jos, Teizo Terasaka și soția sa, Keiko, stau pe rămășițele căzii lor, pe 1 mai 2011. Aceeași zonă apare în imaginile următoare din 17 februarie 2012, apoi, mai sus, din 21 februarie 2021 | FOTO: EPA

Mulțumită acestui influx de investiții, PIB-ul celor mai afectate trei prefecturi – Miyagi, Iwate și Fukushima – a crescut cu mai bine de 10% în 2017.

Peste 30 de trilioane de yeni (în jur de 280 de miliarde de dolari) au fost cheltuiți în întreaga regiune pentru curățarea ruinelor, pentru reconstrucția infrastructurii și a clădirilor și pentru susținerea victimelor.

Cu excepția unor zone din Fukushima, care rămân încă sub interdicție, toate construcțiile esențiale în regiunea de coastă sunt mai mult sau mai puțin complete. Iar guvernul plănuiește să sprijine în continuare financiar eforturile de revigorare.

Depopularea, o problemă veche

Regiunea Tohoku a fost și rămâne o zonă esențială pentru agricultura țării. Regiunea, care include o mare parte din nordul Japoniei și prefecturi mai puțin afectate de tsunami precum Aomori, Akita și Yamagata, reprezenta 15,7% din agricultura Japoniei în 2008.

Încă mai reprezenta în jur de 14,9% în 2017.

Înainte de dezastru, era faimoasă și pentru afaceri precum cea a lui Shiba, care se bazau pe apele bogate în pește ale Pacificului. Mulțumită terenului ieftin și a mâinii de muncă, zona era atractivă și pentru producătorii de automobile, de componente electronice și semiconductori.

Dar chiar dinainte de 11 martie 2011, Tohoku, precum alte regiuni rurale ale țării, se confrunta cu depopularea.

Tot mai mulți locuitori din zonă au început să se mute în orașe, o problemă cronică, resimțită încă din perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, când tinerii au plecat în zonele urbane în căutarea locurilor de muncă.

Cutremurul din 11 martie, cel mai mare produs vreodată în Japonia, a accentuat problemele vechi și a creat unele noi.

Spre exemplu, accesul la locurile de pescuit a fost restricționat după accidentul nuclear, bărcile ieșind doar două-trei zile pe săptămână.

Pandemia de COVID dă o nouă lovitură

Acum, după toate aceste probleme, pandemia de COVID dă o nouă lovitură economiei și așa fragile. Compania lui Shiba a fost serios afectată de restricțiile sanitare și de scăderea cererii de pește și fructe de mare din partea restaurantelor.

Atât Shiba, cât și alți oameni de afaceri din zonă sunt gata să meargă mai departe însă.

Kyouko Tanaka a redeschis magazinul alimentar din orașul Minamisoma în 2015, după ce fusese nevoită să îl părăsească, deoarece se afla în zona restricționată din cauza emisiilor nucleare.

Dar 20 dintre furnizorii de mâncare au murit în dezastrul de acum 10 ani. Tanaka spune însă că dorește să țină afacerea deschisă, „de dragul celor din jurul ei”.

La 10 ani după dezastrul de la Fukushima, Japonia a cheltuit 280 de miliarde de dolari pentru a reconstrui orașele. Mai greu este să-i convingă pe oameni să le populeze
Trei imagini din orașul Shishiori arată cum a fost reconstruit orașul Kesennuma. Jos, o imagine din 28 aprilie 2011, la mijloc, una din 16 februarie 2012, iar sus, una din 21 februarie 2021 | FOTO: EPA

A fost nevoie de un deceniu pentru ca reconstrucția orașului să prindă contur. Acum, alte magazine se deschid lângă cel al lui Tanaka.

„Lucrurile se construiesc, gradual. Ăsta a fost visul meu”, spune ea.

Și nivelul de radiații din Fukushima a scăzut. Tanaka are un aparat cu care măsoară radioactivitatea.

Ea spune că în privința produselor agricole din zonă, nivelul de radioactivitate nu depășește 50 de becquereli pe kilogram, sub limita admisă de 100 de becquereli. Dar plantele sălbatice, care nu sunt vândute pe piață, nu pot fi încă mâncate.

Potrivit lui Masaharu Tsubokura, un profesor de la Universitatea Medicală Fukushima, expunerea internă la radiații a fost detectată în cazul a 40% dintre adulții și a 30% dintre copiii testați în 2011 în Fukushima.

În 2012 însă, expunerea la radiații nu mai putea fi detectată la 99,9% dintre copiii testați.

Declin major al numărului de locuitori

Decontaminarea nu a rezolvat însă și problema depopulării. Numărul rezidenților rămâne mic și chiar continuă să scadă în Fukushima, dar și în prefecturile Miyagi și Iwate.

În total, populațiile lor au scăzut cu 6%, până la 5,3 milioane, din 2010 până în 2019. Numărul afacerilor a scăzut și el cu 10%, din 2009 până în 2016.

Iar atragerea de locuitori în regiune rămâne o provocare.

În Rikuzentakata, oraș aflat în prefectura Iwate, mai bine de 1.750 de persoane, adică 7% din populație, au murit lovite de tsunami, scrie Wall Street Journal.

În cei 10 ani care au trecut, mulți oameni au renunțat la ideea de a-și reconstrui casele, ceea ce a dus la un declin cu 20% al locuitorilor.

Autoritățile au finanțat proiectele de protejare a comunității în fața mării, în cazul unor eventuale dezastre, construind, printre altele, un zid de beton de 12 metri. Clădirea de șapte etaje a primăriei este și ea gata să se deschidă.

Dar totuși, mare parte din oraș rămâne nelocuită.

La 10 ani după dezastrul de la Fukushima, Japonia a cheltuit 280 de miliarde de dolari pentru a reconstrui orașele. Mai greu este să-i convingă pe oameni să le populeze
Trei imagini din orașul Rikuzentakata arată cum a fost curățată și reconstruită zona. Jos, o imagine din 12 aprilie 2011, la mijloc, una din 17 februarie 2012, iar sus, una din 21 februarie 2021 | FOTO: EPA

În Miyagi, aflată între prefecturile Fukushima și Iwate, orașul Onagawa a fost descris drept unul de succes în procesul de reconstrucție.

Magazine și restaurante au fost construite de-a lungul unei străzi pavate cu pietre roșii, care duce de la gară spre litoral.

Numărul de membri ai Camerei locale de Comerț a scăzut de la 445 la 311, dar oficialii spun că acesta crește iarăși, pe măsură ce mai multe afaceri se deschid, ajutate de subvențiile generoase locale.

Totuși, populația locală a scăzut de la 10.000 la doar 6.000, potrivit statisticilor. „Economia este în ruine”, spune Masanori Takahashi, președintele Camerei de Comerț.

Pandemia a adus și mai puține venituri din turism. Iar în vreme ce reconstrucția clădirilor este aproape completă, renașterea reală a zonei este sub semnul întrebării.

„Restul depinde acum de generația tânără”, spune Takahashi, care are 71 de ani.

După șocul și devastarea de acum un deceniu, oficialii japonezi au promis să reconstruiască regiunea și în mare parte au și reușit, din punct de vedere fizic, cel puțin. Dar efortul masiv ilustrează una dintre cele mai mari dificultăți ale țării – construirea unei economii rurale sustenabile.

La 10 ani după dezastrul de la Fukushima, Japonia a cheltuit 280 de miliarde de dolari pentru a reconstrui orașele. Mai greu este să-i convingă pe oameni să le populeze
Trei imagini din orașul Kesennuma arată cum a fost curățată și reconstruită zona. Jos, o imagine din 15 aprilie 2011, la mijloc, una din 16 februarie 2012, iar sus, una din 21 februarie 2021 | FOTO: EPA

Pe termen lung, companiile mici și mijlocii, inclusiv cele de procesare a peștelui, trebuie să înflorească, spune Masahiko Fujimoto, director al Centrului de Cercetare pentru Inovație Regional de la Universitatea Tohoku din Sendai.

Activitatea economică din regiunea devastată de tsunami a fost până acum bazată în mare parte pe munca de reconstrucție. „Nu există foarte multe stimulente pentru a-i convinge pe oameni să vină și să facă afaceri în Tohoku”, spune el.

Citeşte şi:

Oficial: Circulația în afara locuinței între orele 22.00 și 5.00, interzisă din 14 martie. Restricții în privința cazării la munte

După ce Libertatea a dat știrea și a întrebat de ce Ministerul Sănătății nu mai are acces să actualizeze baza de date, a reapărut accesul!

Un medic face acuzaţii grave în cazul morţii fratelui său la ATI Mureş: „Era legat de pat și ruga să fie dezlegat”

Țara în care Ilie Dumitrescu a refuzat să meargă, indiferent de câștigul financiar: "Nu poţi să stai cu o femeie de vorbă. Nu poţi să faci nimic"
PARTENERI - GSP.RO
Țara în care Ilie Dumitrescu a refuzat să meargă, indiferent de câștigul financiar: "Nu poţi să stai cu o femeie de vorbă. Nu poţi să faci nimic"
Iulia Vântur, dezvăluiri SFÂȘIETOARE despre mutarea în India. Ce lecție majoră de viață a învățat
Playtech.ro
Iulia Vântur, dezvăluiri SFÂȘIETOARE despre mutarea în India. Ce lecție majoră de viață a învățat
Grecia a pus o recompensă de 300.000 de euro pe capetele criminalilor care au ucis-o pe studenta britanică Caroline Crouch, în fața copilului ei
Observatornews.ro
Grecia a pus o recompensă de 300.000 de euro pe capetele criminalilor care au ucis-o pe studenta britanică Caroline Crouch, în fața copilului ei
Horoscop 12 mai 2021. Leii au acces la alt fel de informații, poate chiar unele cu totul noi pentru ei
HOROSCOP
Horoscop 12 mai 2021. Leii au acces la alt fel de informații, poate chiar unele cu totul noi pentru ei
Panică într-o instituție din Orșova. Jandarmii au intervenit pentru a îndepărta o viperă ascunsă într-un birou. FOTO
Știrileprotv.ro
Panică într-o instituție din Orșova. Jandarmii au intervenit pentru a îndepărta o viperă ascunsă într-un birou. FOTO
S-a îmbătat şi a luat-o la bătaie. Imagini incredibile cu o vedetă goală, la o petrecere
Telekomsport
S-a îmbătat şi a luat-o la bătaie. Imagini incredibile cu o vedetă goală, la o petrecere
Ce vor să știe românii despre negocierea cu banca (Publicitate)
PUBLICITATE
Ce vor să știe românii despre negocierea cu banca (Publicitate)