La patru luni după Brexit, Franța și Marea Britanie și-au trimis navele de război pentru a-și rezolva disputele pescărești. Cum s-a ajuns aici
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O dispută franco-britanică pe tema drepturilor de pescuit din apele insulei Jersey, o dependență a coroanei britanice din Canalul Mânecii, la doi pași de coastele Franței, a escaladat miercuri și joi, simbolic pentru starea relațiilor dintre UE și Regatul Unit, la doar patru luni după ce Brexitul a început cu adevărat să își facă simțite efectele, scriu CNN, BBC și The Guardian. O rundă de negocieri care a avut loc joi între pescarii francezi și oficialii din Jersey s-a încheiat fără rezultat.
Cuprins:
Conflictul dintre pescarii francezi și autoritățile din Jersey, o insuliță care se află în Canalul Mânecii, aproape îmbrățișată de coastele Franței, mocnea de mai mult timp, dar a explodat abia în ultimele zile.
Spunând că sunt nedreptățiți de autoritățile din Jersey, pe care le acuză că le limitează dreptul de a pescui în apele teritoriale ale insulei, pescarii francezi au organizat un protest în principalul port, St. Helier, pe care l-au blocat parțial.
Mai mult, un ministru francez și-a anunțat sprijinul pentru pescari, sugerând că Franța ar putea întrerupe alimentarea cu energie electrică a insulei.
În semn de răspuns, printr-un gest care a ridicat la maxim tensiunea disputei, Londra a trimis la fața locului două nave de război bine înarmate, o măsură pusă de unii comentatori în context electoral - joi au loc alegeri locale cruciale pentru partidul conservator aflat a guvernare.
Franța nu a putut rămâne mai prejos, și a trimis la rândul ei două nave de patrulare în zonă.
Comisia Europeană și-a anunțat imediat sprijinul pentru partea franceză, subliniind că limitarea drepturilor pescarilor francezi încalcă acordul pentru Brexit.
Iar premierul Boris Johnson și-a anunțat la rândul lui sprijinul pentru guvernul local al insulei Jersey.
O scurtă pivire aruncată pe prima pagină a tabloidelor britanice ar putea sugera că cele două țări sunt la un pas de război.
În cele din urmă însă, după o rundă de negocieri cu oficialii locali, cele câteva zeci de bărci ale pescarilor francezi au părăsit zona portului St. Helier, la fel de nemulțumiți precum erau când au venit, scrie The Guardian.
„Nici nu știu de ce am mers la discuții. Ei dau toată vina pe guvernul francez. Dacă nu facem nimic, o să fim lăsați pe dinafară, puțin câte puțin. Situația trebuie rezolvată pe uscat acum. Ministra trebuie să își îndeplinească amenințările”, a spus Cyril Piraud, un pecar francez, pentru publicația Ouest-France.
Este neclar deocamdată cum se va rezolva disputa, dar se știe, măcar parțial, cum s-a ajuns aici.
Ce spune acordul post-Brexit și cine este de vină?
Când Marea Britanie a părăsit în cele din urmă piața comună UE, a părăsit și politica comună privind pescuitul, care a împărțit în mod pașnic prada din apele Europei încă din anii 1970.
Tot atunci s-a încheiat și acordul semnat în 2000 între Marea Britanie și Insulele Canalului, care stabilea că bărcile pescarilor francezi au dreptul de a pescui până la o distanță de trei mile de coastele insulei.
Acordul post-Brexit, încheiat la finalul anului trecut, le oferă pescarilor francezi dreptul de a continua să pescuiască până în 2026, ca și până acum, dar într-o zonă aflată între șase și 12 mile de coastele britanice, dacă vor putea dovedi că au mai operat anterior în aceste ape, scrie The Guardian.
Guvernul din Jersey a publicat vineri o listă de licențe pentru 41 de bărci franceze mai mari de 12 metri, care au putut dovedi că au mai pescuit în apele respective.
Dar alte 17 bărci nu au putut oferi dovezi că au mai pescuit acolo, așa că nu au primit acces. În plus, pescarii care au primit totuși acces spun că le-au fost impuse limitări privind numărul de plase pe care le pot arunca, dar și că au primit o interdicție temporară privind pescuitul în anumite zone.
Romain Davodet, un pescar francez, a declarat pentru BBC că nu mai poate pescui „normal”, potrivit noilor reguli. El a subliniat că nu mai are alocate suficiente zile de pescuit și suficiente zone în care își poate desfășura activitatea.
Alți pescari s-au declarat șocați de faptul că nu mai au acces la apele în care au pescuit timp de decenii.
Pescarii au acuzat totodată oficialii din Jersey că tărăgănează foarte mult alocarea permiselor.
Guvernul francez a anunțat că aceste condiții sunt „nule” și că nu au fost discutate în avans. Lucru susținut și de Comisia Europeană.
În replică, oficialii din Jersey au observat că vina este a autorităților franceze și a pescarilor care nu pot demonstra că și-au mai desfășurat activitatea în zonă, deci nu pot primi drepturi.
Comentatorii cred că vina pentru dispută are legătură cu întârzierea cu care Londra și Bruxellesul au încheiat acordul, după ce negocierile au fost ținute la secret timp de luni de zile.
„Când ajungi la un acord în al 11-lea ceas și nu informezi în mod adecvat părțile afectate cum vor fi afectate, probleme ca aceasta sunt inevitabile”, spune Anand menon, profesor de politici europene la King's College, pentru CNN.
Ce legătură are rețeaua de energie electrică cu pescuitul?
Acordul încheiat de Marea Britanie și UE prevede nu doar detalii privind pescuitul, dar și continuarea accesului Marii Britanii la piața energetică a UE, până în 2026.
Acordul conține și un mecanism de rezolvare a crizelor, care ar permite unei părți să își suspende unilateral obligațiile, în mod proporțional.
Marți, ministrul francez pentru afaceri maritime, Annick Girardin, a observat că Jersey continuă să beneficieze de cele trei cabluri submarine prin care Franța furnizează 95% din electricitatea insulei.
„Acordul conține măsuri în compensație. Ei bine, suntem gata să folosim aceste măsuri. Aș vrea să vă reamintesc, în ceea ce privește situația din Jersey, de transportul de electricitate prin cablurile submarine. Deci avem mijloacele și, îmi pare rău că s-a ajuns la asta, o vom face dacă suntem nevoiți”, a spus ministraul în parlament.
Declarația nu a fost bine primită în Jersey și în Marea Britanie.
De ce este folosit cuvântul „război” așa de mult?
Tensiunea a fost alimentată de unele declarații furioase.
David Sella, șeful autorității maritime Normandia-Bretania, a anunțat spre exemplu că francezii „sunt gata de război”, dacă este necesar.
Dar cele mai multe declarații ale oficialilor britanici și francezi au îndemnat la rezolvarea pe care amiabilă a situației.
Dimitri Rogoff, un responsabil în domeniul pescuitului în regiunea franceză Normandia, a asigurat că pescarii nu vor să blocheze portul St. Helier și se vor întoarce în Franța după-amiază. Lucru care s-a și întâmplat.
Iar protestul pescarilor francezi a fost relativ pașnic. A existat o mică coliziune între o barcă franceză și una britanică, iar un feribot britanic a plecat cu întârziere din portul insulei, însă transportul nu a fost perturbat, potrivit declarațiilor oficiale.
La protest au luat parte și câțiva pescari din Jersey, care au dorit să își arate susținerea pentru colegii francezi.
Tensiunea a fost escaladată de sosirea neașteptată a navelor britanice de război HMS Severn și HMS Tamar.
HMS Severn fusese folosită anterior pentru monitorizarea navelor de război rusești, care au trecut pe lângă coasta britanică.
Unele voci l-au acuzat pe premierul Boris Johnson că și-a ordonat singur un eveniment cu potențial electoral favorabil, chiar în ziua alegerilor locale din Marea Britanie.
Franța a trimis și ea, ulterior, două nave de patrulare mai mici, PCG Athos și PCG Themis. Autoritățile franceze au subliniat pentru BBC că cele două nave nu sunt în misiune militară și că au ordine să rămână în apele franceze.
Evenimentul a fost interpretat într-o cheie războinică de tabloidele britanice. După ce bărcile franceze au părăsit portul, în urma negocierilor, Daily Mail a titrat: „Au revoir! Două nave ale Marinei Regale au trimis bărcile franceze acasă”.
Cine poate rezolva disputa?
Statutul insulei Jersey este complicat, deoarece nu este parte a Marii Britanii și nu a fost niciodată parte a UE.
Insula este o dependență a coroanei britanice, ceea ce înseamnă că se bucură de o autonomie substanțială și are propriile drepturi asupra apelor teritoriale.
Însă guvernul de la Londra este totuși responsabil pentru relațiile internaționale ale insulei, motiv pentru care accesul la pescuitul în apele teritoriale a fost obiectul acordului dintre Marea Britanie și UE.
Problema poate fi rezolvată în cele din urmă prin negocieri directe între autoritățile insulei Jersey și pescarii francezi, iar aceste negocieri au avut loc inclusiv joi, pe fondul blocadei.
Deocamdată, nu au adus o rezolvare a situației.
Disputa din Jersey, un simptom al unor probleme mai mari
Cotele de pescuit au fost unul dintre motivele Brexitului, iar negocierile nu au cum să fie simple.
Actuala dispută vine de altfel într-un moment deja complicat în relația dintre Marea Britanie și UE.
Între cele două părți au loc chiar acum negocieri mai ample privind împărțirea cotelor de pescuit pentru anul acesta.
Au mai avut loc și alte proteste. Luna trecută, pescarii francezi au blocat portul Boulogne pentru a încerca să împiedice importul de pește pescuit de britanici.
Ei s-au plâns de restricționarea accesului la pescuit în zona aflată între șase și 12 mile de coastele britanice și au cerut garanții că își vor putea descărca peștele prins în porturile britanice.
