La un an de la asaltul asupra Capitoliului, o Americă divizată dezbate furios semnificația evenimentului care a zguduit țara
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Comemorarea unui an de la atacul asupra Congresului vine într-un moment de profundă diviziune în țara unde cetățenii se situează în tabere opuse pe aproape orice chestiune. Iar pe măsură ce unii politicieni republicani și o parte a presei conservatoare promovează o versiune revizionistă a istoriei atacului din 6 ianuarie 2021, societatea este și ea divizată cu privire la semnificația insurecției și la responsabilitatea pe care o poartă participanții sau fostul președinte Donald Trump, scriu publicația canadiană The Globe and the Mail și cotidianul The Guardian.
Cuprins:
Niciun american nu a dezbătut simbolismul sau virtuțile atacului de la Pearl Harbour din 1941 la un an după. Și niciun locuitor al New York-ului sau al Washingtonului nu a căutat aspectele mai luminoase ale atacurilor de la 11 septembrie, la un an după ce acestea au avut loc.
Și totuși, la un an de la asaltul de la Capitoliul SUA, americanii dezbat furios conținutul și semnificația insurecției violente care a urmat îndemnurilor războinice ale lui Donald Trump și a întrerupt certificarea, în Congres, a rezultatului alegerilor care îl trimitea pe Joe Biden la Casa Albă, scrie The Globe and Mail.
Bătălia de la Capitoliu este purtată iarăși, de data aceasta în discursul public, iar americanii, probabil mai divizați decât erau pe 6 ianuarie 2021, întâmpină comemorarea cu teamă și reținere.
„Unii americani văd ziua de 6 ianuarie ca pe ceva ce trebuie amintit, dar nu sărbătorit”, a explicat Steven Danver, un istoric de la Washington State University, editor al cărții „Revolte, Proteste, Demonstrații și Rebeliuni în Istoria Americii”.
„Dar alții”, observă el, „văd un îndemn la luptă”.
Unii politicieni republicani și mulți jurnaliști care îi susțin încearcă acum să curețe cumva imaginea asaltului de pe 6 ianuarie și să îl picteze ca pe un protest politic justificat, scrie și The Guardian.
Dezbaterea pe tema semnificației zilei de 6 ianuarie oglindește diviziunea politică din societatea unde americanii intră în conflict pe numeroase chestiuni, fie că vorbim despre rezultatul alegerilor din 2020, de moștenirea lui Trump sau de importanța măștii de protecție și legitimitatea mandatelor de vaccinare.
Doar un pic mai mult de un sfert dintre republicani văd episodul din 6 ianuarie drept un atac la adresa guvernului, potrivit unui sondaj Quinnipiac University făcut în toamnă, în vreme ce nouă din zece democrați consideră acest lucru, scrie publicația americană <a href="https://thehill.com/policy/national-security/587937-five-takeaways-from-polls-marking-jan-6-anniversary" target="_blank" rel="noreferrer noopener">The Hill</a>.
Un alt sondaj ABC News-Ipsos a arătat că 52% dintre republicani consideră că cei implicați în atacul de la Capitoliu protejau democrația, în vreme ce 45% admit că insurecționiștii o amenințau, de fapt.
De asemenea, o cercetare Washington Post/University of Maryland publicată duminică a arătat că 92% dintre democrați consideră că vina asaltului este purtată în mare parte de Trump. Dar doar 27% dintre republicani cred acest lucru.
Un reportaj CNN publicat zilele trecute a difuzat de altfel mai multe interviuri cu susținători ai fostului președinte care afirmau răspicat că atacul de la Capitoliu nici măcar nu a fost organizat de suporterii republicani, ci de forțe oculte, de instigatori, de FBI.
Un pas înapoi al lui Trump
În acest context tensionat, planurile pentru marcarea evenimentului au generat mai degrabă anxietate.
Unii congresmeni, inclusiv senatoarea republicană Susan Collins, care a și votat pentru demiterea lui Trump anul trecut, a declarat că emoțiile din jurul evenimentului sunt așa de mari încât ar prefera să nu marcheze ziua de 6 ianuarie în niciun fel.
În Congres, liderul democrat al Camerei Reprezentanților Nancy Pelosi a anunțat totuși, într-un mesaj de Anul Nou, planurile pentru „un moment de reflecție, într-un spirit de unitate și patriotism”.
Evenimentul include un forum pentru membrii Congresului care pot relata propriile experiențe din acea zi. Pelosi a invitat și un grup de istorici, pentru a plasa evenimentul într-un context istoric.
Felul în care va fi comemorat evenimentul este relevant, scrie publicația canadiană.
Marșul din Selma, Alabama, din 1965, pentru drepturile americanilor de culoare, a fost un eveniment foarte controversat la vremea lui. Dar lucrurile s-au schimbat.
La a 50-a aniversare însă, în 2015, au fost prezenți, printre alții, atât președintele american Barack Obama, cât și fostul lider republican George W. Bush, un semn mai mult decât clar că majoritatea americanilor interpretează în același fel marșul.
Cei doi candidați din 2020 au plănuit și ei evenimente concurente. Primul dintre ei, președintele Joe Biden, se va adresa țării de la Washington.
„Biden va vorbi despre munca rămasă de făcut pentru a asigura şi consolida democraţia şi instituţiile noastre, pentru a respinge ura şi minciunile pe care le-am văzut la 6 ianuarie, pentru a uni ţara”, a declarat marţi purtătoarea sa de cuvânt, Jen Psaki.
Nu este cel mai bun moment pentru președintele democrat. Biden, scrie AFP, citată de Agerpres, a considerat că cel mai bun mod de a-l contracara pe Donald Trump ar fi reconcilierea clasei de mijloc americane cu democraţia reprezentativă, garantându-i locuri de muncă, putere de cumpărare şi o anumită linişte în faţa globalizării.
Dar preşedintele, din ce în ce mai nepopular, se loveşte de dificultăţi în livrarea rezultatele sperate: Statele Unite întâmpină cu o imensă oboseală un nou val de pandemie, reformele sale sociale majore sunt blocate în Congres, costul vieţii este în creştere.
Și Donald Trump își programase propria conferință de presă la Mar-a-Lago, în Florida, dar a decis să anuleze evenimentul, pe fondul nemulțumirii exprimate de republicani.
El a protestat însă din nou față de „frauda” care a afectat, în opinia sa, ultimele alegeri prezidenţiale câştigate de Joe Biden. A fost „crima secolului!”, a scris Donald Trump, pe care adversarul său democrat l-a devansat cu şapte milioane de voturi.
Și nu degeaba. Majoritatea simpatizanţilor partidului republican aderă într-adevăr la teza „furtului” ultimelor alegeri prezidenţiale pe care el o acreditează, chiar dacă nu există dovezi în acest sens, iar instituțiile statului au respins-o încă din momentul în care erau controlate de republicani.
Ce rezultat vor avea anchetele privind atacul din 6 ianuarie?
Opiniile privind evenimentele din 6 ianuarie 2021 vor fi probabil modelate atât de felul în care va arăta politica americană în viitor, dar și de rezultatele anchetei Congresului, aflate încă în desfășurare.
Democrații fac eforturi pentru a grăbi această anchetă, în vreme ce cei mai mulți republicani rezistă, iar Trump face eforturi în instanță pentru a bloca eliberarea documentelor ce ar putea clarifica diverse detalii.
Un sondaj Politico-Morning Consult a arătat că 44% dintre republicani se opun activității comisiei, în vreme ce 40% o susțin.
Prin comparație, 82% dintre democrați susțin activitatea acestei comisii.
Dincolo de responsabilitatea politică pentru evenimentele de la 6 ianuarie, importante vor fi și dosarele instrumentate de instanță împotriva făptașilor.
Eforturile FBI au generat până acum în jur de 700 de cazuri federale, iar alți suspecți urmează să fie puși sub acuzare.
Pe măsură ce arestările s-au adunat, cercetătorii au început să aibă o imagine mai completă a persoanelor implicate în asalt.
Oamenii au venit la Washington DC din toate statele, bătrâni sau tineri, care nu împărtășeau neapărat foarte multe lucruri, în afară de susținerea pentru Trump și disponibilitatea de a crede în teoriile conspirației.
În general, suspecții erau în proporție de 80% bărbați. Majoritatea erau albi. Mulți aparțineau milițiilor de extremă-dreapta și grupărilor naționaliste care au jucat un rol important în atac, dar majoritatea nu aveau astfel de afilieri.
„Nu e de mirare că publicul este confuz”
Deocamdată, cu excepția unor figuri mai vizibile, precum șamanul QAnon Jacob Chansley, care a primit 41 de luni în închisoare, cei mai mulți participanți la asalt au primit doar câteva săptămâni sau amenzi și avertismente.
Au existat și diferențe vizibile în felul în care judecătorii districtuali au văzut cazurile, scrie The Guardian.
Un grup de judecători, spre exemplu, nu a fost de acord cu dorința procurorilor de condamnare la închisoare a unor oameni pentru fapte minore, precum încălcarea proprietății Capitoliului.
Judecătorul districtual Trevor McFadden, numit de Trump, a făcut comparații între asaltul de la Capitoliu și protestatarii Black Lives Matter.
Alți judecători au respins însă aceste comparații și au insistat că participanții la revoltă trebuie să suporte consecințe serioase pentru implicarea lor.
Judecătoarea districtuală Tanya Chutkan a declarat că asaltul a fost o tentativă fără precedent de „răsturna guvernul prin violență” și a „a stopa tranziția pașnică de putere”.
Iar judecătorul Beryl Howell s-a întrebat de ce procurorii au acceptat să îi lase pe insurecționiști să scape cu pedepse așa de ușoare, spunând că acordurile încheiate cu aceștia în schimbul recunoașterii vinovăției au legat mâinile judecătorilor.
Nu e de mirare că publicul este confuz cu privire la ce s-a întâmplat pe 6 ianuarie la Capitoliu și nu înțelege dacă a fost vorba despre o problemă minoră de încălcare a proprietății sau despre un comportament criminal șocant, care a amenințat normele democratice.Judecătorul Beryl Howell:
Rămân în continuare întrebări cruciale despre cum pot fi trase la răspundere grupările de extremă dreapta, în urma atacului.
Cele mai importante cazuri care vor ajunge în instanță în următoarele luni îi vizează pe membrii unor miliții extremiste precum Proud Boys, Oath Keepers, Three Percenters și altele.
Un membru al Oath Keepers, Jason Dolan, și-a recunoscut deja vinovăția, admițând că a călătorit împreună cu alți membri ai grupării și că a ascuns arme M4 la un hotel, nu departe de Capitoliu.
Apoi, în decembrie, Matthew Greene a devenit primul membru al Proud Boys care și-a recunoscut vinovăția.
Procurorii au arătat că acesta și alți membri ai grupării și-au coordonat acțiunile, folosind stații radio și îmbrăcându-se pentru a-și ascunde afilierea la miliția extremistă.
Expunerea unei grupări precum Proud Boys este importantă, în condițiile în care aceasta a fost susținută, printre rânduri, chiar de fostul președinte Donald Trump.
O campanie de revizuire a simbolisticii asaltului
Dar chiar și în condițiile unor condamnări ferme în justiție, este neclar dacă opinia republicanilor, politicieni sau simpli alegători, se va schimba.
În ultimele luni, politicienii și presa conservatoare, scrie The Guardian, s-au îmbarcat într-o campanie pentru a schimba imaginea asaltului de pe 6 ianuarie.
Ideea acreditată este că asaltul de la Capitoliu a fost, de fapt, un protest politic legitim și în mare parte pașnic.
Moderatorul Fox News Tucker Carlson a prezentat în noiembrie un material intitulat „Epurarea Patrioților” în care, printre altele, a intervievat activiști cu legături cu grupările naționaliste, care susțineau că ancheta FBI reprezintă o acțiune împotriva conservatorilor.
Mulți participanți la protest au căpătat o aură de eroi, iar o strângere de fonduri pentru 40 de suspecți care își așteaptă procesele a adunat sute de mii de dolari.
Unii politicieni republicani au amplificat discursul potrivit căruia suspecții aflați în arest sunt deținuți politici care suferă în mod nedrept pentru convingerile lor.
Printre politicieni se află Marjorie Taylor Greene, Paul Gosar, Matt Gaetz sau Louie Gohmert, republicani din Congres care au sărit în ajutorul insurecționiștilor, susținând că încarcerarea lor este o dovadă de marxism și totalitarism.
Toată această evoluție - solidificarea identității de grup printre insurecționiști, susținerea financiară din exterior și dorința politicienilor republicani de a-i apăra și de a-i prezenta drept martiri - îi îngrijorează pe experții în extremism.
Chiar dacă cei responsabili vor primi pedepse dure, ei au puține motive pentru a se de-radicaliza.
„Am putea ajunge la un punct în care oamenii care vor sta în închisoare vor ieși și vor căpăta practic un fel de statut de vedete rock în cadrul mișcării”, a explicat Seamus Hughes, director-adjunct al programului pentru cercetarea extremismului la George Washington University.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
