Mergi direct la conținut »
Legea Pensiilor intră în vigoare. Iohannis a semnat decretul de promulgare
Politică Libertatea > Ştiri > Politică > Legea Pensiilor intră în vigoare. Iohannis a semnat decretul de promulgare

Legea Pensiilor intră în vigoare. Iohannis a semnat decretul de promulgare

Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea Legii pensiilor, un proiect care a fost adoptat de Parlament în urmă cu două săptămâni. Legea are un impact bugetar de 8,4 miliarde de lei în acest an și a fost criticată de FMI, care a avertizat că România va rămâne fără bani de investiții în Sănătate și Educație din cauza majorărilor de pensii.

De Valentina Postelnicu, Daniel Ionașcu,

Admnistraţia Prezidenţială a anunţat că președintele Klaus Iohannis a semnat luni, 8 iulie a.c., decretul pentru promulgarea Legii privind sistemul public de pensii (PL-x 725/28.11.2018).

Legea a fost atacată de Opoziție şi de preşedintele Klaus Iohannis, la CCR, şi s-a modificat, după ce judecătorii au declarat unele articole neconstituţionale.

Şeful statului mai avea posibilitatea, din punct de vedere constituţional, să retrimită proiectul la reexaminare, în Parlament.

Care sunt principalele prevederi din noua Lege a pensiilor

Proiectul de lege prevede creşteri etapizate ale punctului de pensie, până în anul 2021, potrivit Digi24.ro.

Punctul de pensie va ajunge la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie.

Proiectul prevede creşteri etapizate ale punctului de pensie până în anul 2021, astfel: 2019 – 1.265 de lei, 2020 – 1.775 de lei, 2021 – 1.875 de lei. Din anul 2022, valoarea punctului de referinţă se va indexa anual cu rata inflaţiei şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

Astfel, pensiile ar urma să crească cu 15% în acest an, cu 40% în 2020 și cu încă 5% din 2021.

Ce se întâmplă dacă Viorica Dăncilă vine la dezbaterea lui Iohannis de la BCU. Reacția lui Rareș Bogdan
Recomandări

Ce se întâmplă dacă Viorica Dăncilă vine la dezbaterea lui Iohannis de la BCU. Reacția lui Rareș Bogdan

Poți plăti retroactiv

Se menţine contractul se asigurare facultativă. În proiectul noii legi se menţine contractul de asigurare facultativă, care suferă, totuşi, câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana îşi va putea alege perioade diferite necontributive ca să totalizeze 5 ani. Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de 1 an de la încheierea contractului. În cazul neplăţii integrale, se va lua în calcul suma parţial achitată.

Masteratul și doctoratul se iau în calcul

Se introduc masteratul şi doctoratul ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare.

Proiectul prevede tot 4 categorii de pensii, cea de limită de vârstă, cea anticipată, cea de invaliditate şi cea de urmaş. Sunt aceleaşi patru categorii ca şi în vechea lege, dar unele au suferit modificări de structură.

Reduceri de cotizare pentru femeile cu mulți copii

Femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani, beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte 1 an în plus, pentru fiecare copil.

Profilerul Poliţiei Române despre cazul băieţului de 11 ani, violat şi găsit mort, în 2004, pe câmpul de lângă Ciolpani
Recomandări

Profilerul Poliţiei Române despre cazul băieţului de 11 ani, violat şi găsit mort, în 2004, pe câmpul de lângă Ciolpani

Pensia de urmaş se menţine şi, în plus de actualele prevederi, apare o nouă prestaţie, şi anume ajutorul pentru soţul supravieţuitor, care va primi 25% din pensia soţului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie.

Pensia minimă este 45% din salariul brut

Pensia minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. Persoanele cu vechime între 10 ani şi 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară.

Cad capete după cazul ursului lăsat în agonie şi apoi împuşcat. Reacția Ministerului de Interne
Recomandări

Cad capete după cazul ursului lăsat în agonie şi apoi împuşcat. Reacția Ministerului de Interne

Bonusurile se iau în calcul

Proiectul prevede că se valorifică toate drepturile de natură salarială, pentru care s-au plătit contribuţii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte bonusuri. Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat dacă pensionarul va aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare. Dacă după recalcularea conform adeverinţelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată iniţial.

Punctul de referință

Noua Lege a Pensiilor va conţine un nou element în formula de calcul: punctul de referinţă.

Valoarea stabilită pentru acesta este de 75 de lei. Punctul de referinţă va reprezenta raportul dintre valoarea punctului de pensie şi nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislaţia anterioară, respectiv 25.

Totuşi, prevede proiectul, valoarea punctului de referinţă va fi 75 de lei la 1 septembrie 2021, când noua lege este programată să intre în vigoare, potrivit Capital.ro.

Adoptată greu

Pe 26 iunie, legea pensiilor a fost votată, în plenul Camerei Deputaţilor, for decizional. La Senat, Puterea nu s-a mobilizat, iar proiectul a picat la un vot.

Legea ar urma să intre în vigoare de la 1 septembrie, dacă va fi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Impactul bugetar al legii este de 33 de miliarde de lei, în următorii doi ani.

În martie, Curtea Constituţională a României a declarat Legea privind sistemul public de pensii parţial neconstituţională.

Legea, iniţiată de fostul ministru al Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a fost depusă încă din luna decembrie 2018, şi amânată de mai multe ori de judecătorii constituţionali.

Nu prea avem de unde

Una dintre principalele critici la adresa legii pensiilor este că România nu prea are de unde plăti aceste majorări de pensii.

Mai exact, impactul asupra finanțelor statului este foarte mare, iar România este deja la limită cu deficitul, astfel că va fi foarte greu ca statul să poată respecta majorările.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a criticat recent legea pensiilor. Instituția avertizează că aplicarea acesteia ar putea lăsa România fără bani de investiții în Educație sau Sănătate.

Scandalul pensiilor speciale

O altă critică o constituie faptul că nu toți pensionarii sunt plătiți în funcție de cât au contribuit. Pensii speciale se plătesc militarilor, jandarmilor, polițiștilor, lucrătorilor din servicii secrete, aviatorilor, avocaților, judecătorilor, angajaților Curții de Conturi și, mai nou, și primarilor.

Anual, statul român cheltuie 2 miliarde de euro de la buget pentru plata pensiilor speciale.

Citeşte şi:
Zbuciumul unei familii ai cărei copii au crescut între Spania și România: „M-am transformat într-o mamă fără trăsături pe chip”

Close
Închide
  Close