Liderii est-europeni, nemulțumiți de proiectul bugetului UE pentru 2021-2027
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Propunerile Comisiei Europene încă în funcţie privind viitorul cadru financiar multianual al UE (2021-2027) şi ale Germaniei - susţinută de alte state membre contributoare nete - sunt inechitabile faţă de statele central şi est-europene, întrucât prevăd o reducere a fondurilor de coeziune însoţită de introducerea unor condiţionalităţi, au declarat marţi premierii ceh şi ungar, Andrej Babis şi Viktor Orban, la Praga, unde se desfăşoară Summitul Coeziunii, transmit agenţiile Reuters şi MTI, preluate de Agerpres.
Cuprins:
''Propunerea Comisiei este absolut inacceptabilă pentru noi'', pentru că ea afectează ''politicile tradiţionale'' şi ''introduce unele poziţii despre care noi considerăm că nu ar trebui să fie acolo'', a explicat premierul ceh Andrej Babis (foto) la summitul la care iau parte 17 state din centrul, estul şi sudul Europei.
La rândul său, premierul ungar Viktor Orban a descris propunerea avansată de Comisie drept ''inechitabilă'' şi consideră că ea pleacă de la principiul ''cu cât cineva este mai sărac, cu atât pierde mai mulţi bani, în timp ce bogaţii pierd mai puţin''. El a avansat şi câteva sugestii.
Astfel, în opinia lui Viktor Orban ar trebui eliminate rabaturile (restituirea de fonduri deja depuse la bugetul UE către unele state care consideră că au contribuit prea mult, n.red.), întrucât dacă acestea sunt recalculate pe baza volumului plăţilor raportat la PIB, ''atunci avem un tablou complet inechitabil''.
Un alt exemplu de abordare inechitabilă este, în opinia lui Viktor Orban, programul european de cercetare Horizon 2020, el afirmând că 95% din finanţările alocate acestuia merg către ''vechile'' state membre ale UE, astfel că s-ar impune introducerea unui ''element naţional'' la acest capitol.
Limitarea emisiilor de carbon aduce cheltuieli mai mari pentru țăril din Est
Situaţia este similară şi în ceea ce priveşte politica privind climatul. Pentru ca economia Ungariei să devină neutră în emisii de carbon până în anul 2050, atunci această ţară ar trebui să cheltuiască pe reforme 2,5% din PIB în fiecare an, în timp ce Olanda, de pildă, ar cheltui numai 0,5%, a exemplificat Viktor Orban. El a adăugat că Ungaria este dispusă să ia măsuri pentru a atinge respectiva ţintă europeană privind emisiile de carbon, dar pentru aceasta economia sa are nevoie de alocări de fonduri europene.
Mai mult, faptul că multe din fondurile europene accesate de statele central şi est-europene ''se întorc înapoi'' în statele vest-europene, prin mecanisme economice, ar trebui luat în considerare în elaborarea bugetului UE, a subliniat premier ungar. El a cerut mai multă flexibilitatea în acest buget şi a deplâns că ''propunerea Comisiei merge în direcţia opusă''.
Şi celelalte două state din Grupul de la Vişegrad, Polonia şi Slovacia, au împărtăşit opinia că propunerea de buget a Comisiei Europene este prea rigidă cu condiţionalităţile.
Fondurile de coeziune sunt alocate statelor mai sărace ale UE pentru a le ajuta să investească în dezvoltare, astfel încât să-şi reducă decalajele economice faţă de statele mai bogate şi economiile lor să poată face faţă concurenţei pe piaţa liberă europeană. Însă propunerile Germaniei, ale Comisiei Europene în exerciţiu şi ale preşedinţiei finlandeze a Consiliului UE prevăd o diminuare a fondurilor de coeziune şi introduc condiţii care determină domeniile unde trebuie să meargă investiţiile.
Germania vrea să plătească mai puțin
De asemenea, Germania, care contribuie cu circa 25% la bugetul multianual al UE, a cerut o diminuarea a acestuia până la cel mult 1% din venitul naţional brut combinat al statelor membre, solicitare sprijinită de alte state contributoare nete, inclusiv Suedia, Olanda sau Austria, în timp ce propunerea Comisiei Europene (CE) prevede o proporţie de 1,11%, iar Parlamentul European cere un procent mai mare, de 1,3%.
Și președintele Iohannis s-a arătat nemulțumit de propunerile făcute de către președinția finlandeză a Consiliului UE, într-o declarație făcută înaintea ședinței Consiliului European din 17 octombrie.
”Nu sunt de acord să avem reduceri pe politica agricolă și pe politica de coeziune. Aceste lucruri mi se par greșite, e o abordare pe care nu o sprijină România și acest lucru îl voi spune foarte clar când ajungem la acest capitol”, spunea Iohannis.
Foto: EPA
