Război în Ucraina, ziua 230 | Liderii G7 promit că vor sprijini Ucraina „atât timp cât va fi nevoie” și că Putin va răspunde pentru atacurile cu rachete

Washingtonul nu consideră afirmația ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, potrivit căruia Moscova este deschisă la discuții cu Occidentul în legătură cu războiul din Ucraina, drept o „ofertă constructivă și legitimă” de a se angaja în dialog, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, potrivit Reuters.

Lavrov a declarat anterior, în cursul zilei de marți, că Moscova este deschisă la discuții, dar că nu a primit încă nicio propunere serioasă de negociere.

Price a afirmat, în timpul unei conferințe de presă, că, dacă Rusia este serioasă în ceea ce privește demararea negocierilor, atunci un prim pas ar fi să înceteze „atacul brutal” asupra Ucrainei.

„Nu considerăm că aceasta este o ofertă constructivă și legitimă de a se angaja în dialogul și diplomația care sunt absolut necesare pentru a vedea sfârșitul acestui război brutal de agresiune”, a spus Price.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că mai mult de jumătate din rachetele și dronele lansate marți de Rusia au fost doborâte de apărarea antiaeriană a Ucrainei, informează CNN.

În discursul său video adresat zilnic națiunii, Zelenski a precizat că 20 din cele 28 de rachete lansate marți dimineață au fost doborâte.

„Peste 15 drone (au fost lansate, n.r.), aproape toate fiind drone iraniene de atac. Majoritatea au fost doborâte”, a precizat liderul ucrainean.

El l-a lăudat pe soldat ucrainean, Dmytro Șumskyi, pentru că a doborât luni două rachete de croazieră rusești cu ajutorul unui sistem antiaerian de rachete portabil.

„Dacă nu ar fi fost atacurile de astăzi, am fi restabilit deja alimentarea cu energie electrică, alimentarea cu apă și comunicațiile, pe care teroriștii le-au afectat ieri. Iar astăzi Rusia va mai reuși un singur lucru: să ne întârzie puțin restabilirea” acestora, a afirmat Zelenski.

Președintele ucrainean a precizat că alimentarea cu electricitate și comunicațiile au fost restabilite în majoritatea orașelor și satelor afectate de loviturile rusești.

„În anumite orașe și districte, lucrările încă se desfășoară”, a spus el, menționând că au existat restricții în alimentarea cu energie electrică în unele zone pentru a menține stabilitatea sistemului energetic al țării.

„Acolo unde au fost distrugeri, infrastructura va fi reînnoită peste tot. Acolo unde au existat pierderi, se construiește deja sau se va construi. Acolo unde au existat speranțe ale inamicului, vor exista ruine ale statalității ruse”, a mai afirmat președintele ucrainean, în discursul său.

Zelenski a mai spus că oficialii ucraineni se vor întâlni miercuri cu partenerii lor din Germania, pentru a discuta despre nevoile militare ale Ucrainei.

„Mă aștept ca partenerii noștri să facă progrese în chestiunea apărării antiaeriene și antirachetă și să încheiem acorduri privind noua aprovizionare cu alte arme și muniții de care avem nevoie”, a adăugat liderul de la Kiev.

Atacurile efectuate marți de către trupele ruse asupra regiunii Zaporojie au ucis șapte persoane și au rănit alte șapte, informează The Kyiv Independent citându-l pe șeful adjunct al cancelariei prezidențiale a Ucrainei, Kirilo Timoșenko.

Victimele sunt din localitățile Orikhiv și Stepnohirsk, despre care Timoșenko a precizat că au fost bombardate marți cu brutalitate de către forțele ruse.

Guvernatorul regiunii Zaporojie, Oleksandr Starukh, a anunțat, de asemenea, că forțele ruse au atacat orașul Zaporojie în cursul dimineții de marți, lovind obiective de infrastructură.

Începând din 3 octombrie, atacurile rușilor asupra regiunii Zaporojie au ucis cel puțin 50 de persoane și au rănit alte 77.

Aproximativ 30% din infrastructura de energie a Ucrainei a fost lovită de rachete rusești începând de luni, a anunțat marți ministrul ucrainean al Energiei, Herman Halușcenko, potrivit CNN.

Ministrul a declarat pentru postul american de televiziune că aceasta a fost „prima dată de la începutul războiului” când Rusia a vizat „în mod dramatic” infrastructura de energie a Ucrainei.

El a spus că unul dintre motive îl reprezintă faptul că exporturile de electricitate ucrainene către Europa „ajută țările europene să economisească gazul și cărbunele rusesc”, adăugând că Ucraina încearcă „să se reconecteze rapid de la celelalte surse”.

Luni, guvernul ucrainean a îndemnat populația din întreaga țară să își „limiteze” consumul de energie. Întrebat dacă Ucraina va primi energie suplimentară din Europa, Halușcenko a spus că aceasta este „una dintre opțiunile aflate pe masă”.

Ministrul a precizat că sistemul ucrainean de energie „este încă stabil”, dar a făcut apel la partenerii internaționali să furnizeze Ucrainei „sisteme de protecție antiaeriană care ne-ar putea ajuta cu adevărat să ne protejăm infrastructura”.

„Transmitem acest mesaj partenerilor noștri: trebuie să protejăm cerul”, a spus el. „Rușii nu joacă pe baza legilor internaționale. Nu le pasă de niciun fel de acorduri sau convenții internaționale”, a punctat oficialul guvernamental ucrainean.

Ministerul rus al Apărării a confirmat marți că atacurile sale au vizat instalații militare și din domeniul energiei de pe teritoriul ucrainean.

Canada va trimite 40 de ingineri de luptă în Polonia, în cadrul unui efort de antrenare a forțelor ucrainene, informează Sky News.

În cadrul unei conferințe de presă susținute marți la Varșovia, ministrul canadian al apărării, Anita Anand, a declarat: „Anunț că, în următoarele săptămâni, Canada va trimite aproximativ 40 de ingineri de luptă în Polonia pentru a ajuta forțele poloneze să-i instruiască pe geniștii ucraineni în domeniul recunoașterii de geniu, al explozibililor, al minării și al deminării”.

Anand a precizat că antrenamentul suplimentar „va completa instrucția noilor recruți ucraineni în Regatul Unit” efectuată de canadieni, precum și “instrucția personalului ucrainean cu privire la utilizarea obuzierelor M777 pe care le-am donat Ucrainei”.

Forțele armate canadiene au instruit peste 33.000 de militari ucraineni și membri ai personalului de securitate începând din 2015, dar, din februarie, au întrerupt anumite aspecte ale efortului de instruire.

Belarus a anunțat marți că organizează o inspecție a forțelor sale armate pentru a asigura „pregătirea” de luptă, informează CNN.

„Începând din 11 octombrie, Secretariatul de Stat al Consiliului de Securitate al Republicii Belarus, în conformitate cu instrucțiunile președintelui, efectuează o inspecție a Forțelor Armate ale Belarusului”, a precizat Ministerul Apărării din această țară, într-un comunicat.

Ministrul susține că inspecția este „cuprinzătoare și acoperă cele mai importante aspecte ale verificării pregătirii pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute”.

„În timpul inspecției, unitățile și subunitățile militare vor rezolva problemele legate de punerea în stare de pregătire de luptă, efectuarea marșului, desfășurarea în zonele desemnate, cu îndeplinirea sarcinilor de pregătire de luptă”, se mai arată în comunicat.

Anunțul vine în contextul în care ministrul apărării din această țară a declarat anterior în cursul zilei de marți că desfășurarea comună de forțe cu Rusia de-a lungul graniței dintre Belarus și Ucraina este o măsură defensivă pentru a asigura „securitatea”. „Sarcinile Grupării Regionale de Forțe sunt pur defensive. Și toate activitățile desfășurate în prezent au ca scop un răspuns adecvat la acțiunile din apropierea granițelor noastre”, a afirmat ministrul belarus al Apărării, generalul-locotenent Viktor Khrenin, într-un comunicat.

Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, și-a reluat marți apelurile pentru instituirea unei zone de protecție în jurul centralei nucleare ucrainene din Zaporojie, în cadrul întâlnirii pe care a avut-o cu președintele rus Vladimir Putin, relatează Al Jazeera.

„Nu mai este timp de pierdut”, a declarat Rafael Grossi după discuțiile de la Sankt Petersburg. El a spus că situația din jurul centralei nucleare ocupate de Rusia este „din ce în ce mai periculoasă, instabilă și solicitantă” din cauza atacurilor militare frecvente în zonă.

Grossi a propus instituirea unei zone de încetare a focului pentru evitarea un accident nuclear. Demilitarizarea centralei nucleare, prin retragerea trupelor ruse, nu este luată în calcul de Moscova.

Bilanțul atacurilor cu rachete rusești efectuat luni asupra a numeroase orașe ucrainene a crescut, autoritățile ucrainene anunțând că 20 de oameni și-au pierdut viața în urma bombardamentelor, informează The Kyiv Independent citând Suspilne Media.

Atacurile cu rachete rusești din dimineața zilei de luni au rănit alte 108 persoane, a declarat purtătorul de cuvânt al Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina, Oleksandr Khorunzhyi.

De asemenea, 205 locuri de pe teritoriul ucrainean au fost avariate de loviturile cu rachete, inclusiv 45 de case, 30 de clădiri de apartamente și infrastructuri critice. Atacurile au afectat, de asemenea, alimentarea cu energie electrică în 15 regiuni, a precizat Khorunzhyi.

În 180 de localități de pe teritoriul țării sunt în continuare pene de curent.

Şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, a anunţat, marţi, că Ucraina a obţinut eliberarea a 32 de militari ucraineni în cadrul unui schimb de prizonier de război cu Rusia şi că a recuperat cadavrul unui israelian care a luptat de partea forţelor ucrainene, informează agenția France Presse, citată de news.ro.

„Astăzi (marţi, n.r.) a avut loc un nou schimb de prizonieri, am reuşit să eliberăm 32 de militari şi să recuperăm cadavrul israelianului Dmytro Fialka”, a afirmat Andrii Iermak, pe contul său de Telegram.

El a precizat că printre cei eliberaţi se numără „ofiţeri, sergenţi şi soldaţi ai Forţelor Armate (ale Ucrainei)”.

De asemenea, oficialul ucrainean a subliniat că toţi cei eliberaţi se aflau în locuri în care au avut loc „lupte grele”, iar mulţi dintre ei „au fost consideraţi dispăruţi”.

SUA accelerează livrarea a două sisteme avansate de rachete sol-aer (National Advanced Surface-to-Air Missile Systems – NASAMS) către Ucraina cât mai repede posibil, a anunțat marți Casa Albă, potrivit CNN.

Sistemele americano-norvegiene vor contribui la îndeplinirea cerințelor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a solicitat ca Ucraina să beneficieze de mai mult sprijin pentru apărarea antiaeriană.

SUA sunt pe cale să livreze primele două sisteme Ucrainei „în viitorul foarte apropiat”, a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Casei Albe.

Biden fusese anterior de acord cu contractarea a opt sisteme NASAMS, care asigură apărarea pe distanțe scurte și medii. Acestea sunt aceleași sisteme folosit pentru a proteja spațiul aerian din Washington DC.

Kirby a refuzat să ofere o dată precisă pentru momentul în care vor sosi sistemele NASAMS, dar a precizat că SUA sunt „cu siguranță interesate de livrarea” rapidă a acestora.

În cadrul reuniunii online pe care liderii G7 au avut-o anterior în cursul zilei, Zelenski a declarat că „eforturile comune de a crea un scut aerian pentru Ucraina” trebuie să fie intensificate, pe fondul atacurilor masive cu rachete de croazieră și cu drone rusești asupra țării sale.

Rusia a lovit două substații electrice din regiunea Liov, pentru a doua oară în două zile, a anunțat marți guvernatorul regional Maksym Kozytskyi, potrivit The Kyiv Independent.

Guvernatorul a precizat că patru substații electrice asigurau alimentarea cu energie electrică a regiunii Liov și erau esențiale pentru exportul de energie electrică în străinătate.

Forțele ruse au atacat marți regiunea Liov cu rachete de croazieră Х-101 și Kalibr și, se presupune, cu rachete balistice cu rază scurtă de acțiune Iskander, lovind din nou infrastructura critică și lăsând 30% din oraș fără electricitate, a anunțat și primarul orașului Liov, Andrii Sadovyi. Două cartiere au rămas fără apă.

Rusia a lovit și luni instalațiile de infrastructură din Liov, provocând pene de curent și oprind alimentarea cu apă caldă a orașului.

Biroul procurorului general al Ucrainei a anunţat marţi că au fost exhumate corpurile a 78 de civili în două oraşe din regiunea Doneţk din estul ţării, recent recucerite de către forţele ucrainene, informează AFP.

“Numeroase morminte au fost descoperite în oraşele eliberate Sviatohirsk şi Lîman”, a indicat procuratura ucraineană, precizând că 34 de corpuri au fost exhumate la Sviatohirsk şi 44 în Lîman, conform Agerpres.

Unele dintre corpurile exhumate la Sviatohirsk prezentau urme de “moarte violentă”, iar rămăşiţele calcinate a două persoane au fost descoperite într-o maşină.

La Lîman au fost descoperite până acum circa 100 de morminte, din care au fost exhumate 44 de cadavre, inclusiv cele ale „unui copil de un an şi ale întregii sale familii”.

Mai multe detalii: SBU a găsit noi dovezi de tortură în regiunea Donețk. 34 de cadavre au fost exhumate în orașul Sviatohirsk, alte 44 în Lîman

Andrii Sadovyi, primarul orașului Liov din vestul Ucrainei – unul dintre orașele atacate ieri și astăzi cu rachete de către forțele ruse – afirmă că loviturile aeriene nu fac decât să alimenteaze hotărârea ucrainenilor de a rezista, relatează CNN.

„Rusia răspândește frica. Vor obține rezultatul opus. Poporul ucrainean devine mai puternic și rezistă. Este războiul nostru pentru independență”, a declarat edilul din Liov pentru postul american de televiziune.

Șeful administrației militare regionale din Liov a anunțat că marți au avut loc „trei explozii la două instalații energetice din regiunea Liov”. Sadovyi a precizat pentru CNN că 30% din electricitate a fost întreruptă în orașul său, după ce rachetele au afectat alimentarea cu apă și energie electrică, dar situația se îmbunătățește.

El a cerut sisteme de apărare antiaeriană, așa cum au subliniat și alți oficiali ucraineni, inclusiv președintele Volodimir Zelenski, în fața liderilor străini.

Sadovyi a mai spus că orașul are nevoie de generatoare noi, mai ales în perioada de iarnă. „Mă aștept la o situație dificilă [în] următoarele luni”, a adăugat el.

Președintele rus Vladimir Putin i-a spus marți șefului agenției de supraveghere nucleară din cadrul Națiunilor Unite că situația de la centrala nucleară ucraineană din Zaporojie este „îngrijorătoare”, adăugând că Moscova este „deschisă” la dialog, relatează CNN.

Înaintea întâlnirii sale de la Sankt Petersburg cu Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Putin a declarat: „Vedem că există astăzi elemente de politizare excesiv de periculoasă a tot ceea ce este legat de activitatea nucleară. Sperăm foarte mult că, datorită eforturilor dumneavoastră, vom reuși să reducem toată retorica și să aducem acest domeniu al cooperării noastre la normalitate, în ciuda tuturor turbulențelor și proceselor complexe care au loc pe scena mondială.”

Putin a adăugat că este „fericit” să discute „toate problemele care sunt de interes reciproc pentru noi și care pot să îngrijoreze pe oricine. Ei bine, chiar și pe noi. De exemplu, în ceea ce privește situația din jurul centralei nucleare din Zaporojie. În orice caz, suntem deschiși la acest dialog și ne bucurăm să vă vedem”.

Grossi a afirmat că discuția de astăzi este „foarte importantă și indispensabilă”, deoarece „avem probleme legate de siguranța nucleară, de securitatea nucleară, în special la centrala nucleară din Zaporojie”.

„După cum știți, am depus eforturi pentru a încerca să evit un accident nuclear care ar putea fi foarte nociv în termeni generali și în special în regiune”, i-a spus Grossi lui Putin.

Mai multe detalii: Putin îi spune șefului AIEA că Moscova este „deschisă la dialog” cu privire la situația de la centrala nucleară din Zaporojie

Ucraina a primit deja un transport prin care i-a fost livrat sistemul german de apărare antiaeriană IRIS-T, a anunțat marți publicația germană Der Spiegel, potrivit Reuters.

Ministerul german al Apărării nu a putut confirma imediat informația atunci când a fost contactat de Reuters.

Ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, a confirmat ieri că primul din cele patru sisteme de apărare antiaeriană Iris-T SLM va fi livrat în câteva zile, scrie The Guardian.

Ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, a confirmat ieri că primul din cele patru sisteme de apărare antiaeriană Iris-T SLM va fi livrat în câteva zile.

“Reînceperea tirului de rachete asupra Kievului și a multor alte orașe arată cât de importantă este aprovizionarea rapidă a Ucrainei cu sisteme de apărare antiaeriană. Atacurile Rusiei cu rachete și drone terorizează în special populația civilă. Acesta este motivul pentru care oferim acum sprijin în special cu arme de apărare antiaeriană”, a afirmat Lambrecht, la câteva ore după ce Rusia a declanșat un val masiv de atacuri aeriene asupra orașelor din Ucraina.

Atacurile rușilor au lăsat în urma lor zeci de victime în rândul populației civile și au provocat întreruperi de electricitate și căldură, într-o aparentă mișcare de răzbunare, după ce președintele rus Vladimir Putin a susținut că explozia de pe podul Kerci a fost un atac terorist.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marți că Statele Unite sunt implicate „de facto” în conflictul din Ucraina, la o zi după ce președintele american Joe Biden s-a angajat să continue ajutorul în materie de securitate pentru Kiev, informează CNN.

În timpul unui briefing de presă, Peskov a afirmat că implicarea SUA poate fi „văzută cu ochiul liber”.

„Statele Unite sunt deja afundate de facto în acest conflict”, a spus el. „Auzim declarații din partea actualei administrații americane despre planurile lor de a continua să livreze arme și de a prelungi și mai mult acest conflict, făcându-l cât mai dureros posibil pentru partea ucraineană”, a susținut Peskov.

Declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului vin după ce Biden a condamnat atacurile de luni asupra orașelor ucrainene și a continuat să promită asistență de securitate din partea SUA, „inclusiv sisteme avansate de apărare antiaeriană”.

Citește și: Serghei Lavrov: SUA sunt implicate de facto în războiul din Ucraina

Șefii de guverne din țările membre G7 au promis că îl vor trage la răspundere pe președintele rus Vladimir Putin și pe cei „responsabili” pentru recentul val de atacuri din Ucraina, au anunțat liderii grupului într-o declarație comună, la finalul unei reuniuni online care a avut loc marți, relatează CNN.

De asemenea, țările G7 s-au angajat să sprijine Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”, promițând în același timp să continue să ofere ajutor financiar, umanitar, militar, diplomatic și juridic.

Statele membre G7 l-au asigurat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski „că nu ne lăsăm descurajați și suntem fermi în angajamentul nostru de a oferi sprijinul de care Ucraina are nevoie pentru a-și susține suveranitatea și integritatea teritorială”, potrivit declarației.

„Vom continua să oferim sprijin financiar, umanitar, militar, diplomatic și juridic și vom fi ferm alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Ne-am angajat să sprijinim Ucraina pentru a răspunde nevoilor sale de pregătire pentru iarnă”, au precizat liderii G7.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut marți liderilor G7 să ofere Ucrainei suficiente capacități de apărare aeriană pentru a opri amenințarea rusească, potrivit Reuters.

Zelenski, care s-a alăturat întâlnirii virtuale a G7, a cerut noi sancțiuni dure împotriva Moscovei și a exclus din nou discuțiile cu președintele rus Vladimir Putin. De asemenea, el a cerut G7 să sprijine o misiune internațională la granița dintre Ucraina și Belarus.

Armata ucraineană și oficialii guvernamentali spun că aproximativ jumătate dintre rachetele și dronele ruse care sunt trase asupra teritoriului ucrainean sunt neutralizate de apărarea antiaeriană, dar reiterează nevoia de mai multe sisteme de apărare, potrivit CNN.

Prim-ministrul ucrainean Denis Shmihal a declarat că atacurile rusești au continuat marți asupra instalațiilor energetice, cu 33 de lovituri cu rachete până acum.

Comandamentul Forțelor Aeriene din Ucraina a anunțat că același număr a fost distrus începând cu ora locală 13:30, spunând că 20 de rachete de croazieră și 13 „drone kamikaze” au fost distruse.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat marți că promisiunea SUA de a furniza Ucrainei sisteme avansate de apărare aeriană nu va face decât să extindă conflictul și să provoace mai multă durere Ucrainei, potrivit Reuters.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că alianța de apărare „monitorizează îndeaproape” forțele nucleare ale Rusiei și că un atac deliberat asupra infrastructurii critice a aliaților va primi un „răspuns unit și hotărât”.

Stoltenberg a spus, într-o conferință de presă, că „amenințările nucleare voalate” ale lui Vladimir Putin sunt „periculoase și iresponsabile”, iar Kremlinul știe că un război nuclear „nu poate fi câștigat”.

„Monitorim îndeaproape forțele nucleare ale Rusiei. Nu am văzut nicio schimbare în postura Rusiei, dar rămânem vigilenți”, a spus șeful NATO.

Ucrainenii au fost îndemnați să-și limiteze energia electrică pentru a contribui la stabilizarea rețelei electrice a țării, după ce mai multe lovituri cu rachete rusești au avariat grav instalațiile energetice, potrivit BBC.

Într-un mesaj pe Telegram, prim-ministrul Denis Shmihal le-a cerut oamenilor să-și limiteze marți consumul de energie la orele de vârf, între orele 17:00 și 23:00, ora locală.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat marți că „Ucraina are impulsul” în războiul cu Rusia, iar alianța va fi alături de Kiev atât timp cât va fi nevoie, transmite Reuters.

„În timp ce Rusia recurge din ce în ce mai mult la atacuri oribile și fără discriminare asupra civililor și a infrastructurii critice, președintele Putin eșuează în Ucraina”, a declarat Stoltenberg într-o conferință de presă în ajunul unei reuniuni a miniștrilor apărării NATO la Bruxelles.

Kremlinul a declarat marţi că se aşteapă la o şi mai mare „confruntare” cu Occidentul, înaintea unui summit virtual de urgenţă al G7 prevăzut să aibă loc în cursul zilei şi consacrat bombardamentelor masive de luni din partea Rusiei, relatează AFP.

„Starea de spirit înaintea acestui summit ne este destul de clară şi destul de previzibilă. Confruntarea va continua”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, asigurând totodată că Rusia ”îşi va atinge obiectivele stabilite” în Ucraina.

Jeremy Fleming, șeful GCHQ, a declarat marți la BBC că nu există semne că Rusia ia în considerare utilizarea armelor nucleare în războiul din Ucraina, dar a avertizat că orice discuție despre arme nucleare este „foarte periculoasă”.

„Orice discuție despre arme nucleare este foarte periculoasă și trebuie să fim foarte atenți la modul în care vorbim despre asta”, a spus Fleming.

Forțele ruse au lovit de două ori o centrală termică din regiunea Vinița cu drone kamikaze. Șase persoane au fost rănite, iar echipamentul energetic a fost din nou avariat, transmite Kyiv Independent.

Președintele rus Vladimir Putin se va întâlni marți cu directorul general al AIEA, Rafael Grossi, la Sankt Petersburg, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de CNN.

Cei doi vor discuta problemele de securitate la „centrala nucleară Zaporojie”, potrivit lui Peskov.

Directorul general adjunct pentru resurse umane la centrala nucleară Zaporojie, ocupată de ruși, a fost răpit luni de forțele ruse și este reținut într-o locație necunoscută, a anunțat marți compania de energie nucleară de stat din Ucraina Energoatom.

Potrivit Energoatom, Valerii Martiniuk este probabil torturat de ruși care vor să obțină informații din dosarele de personal de la Zaporojie „pentru a forța personalul ucrainean să lucreze pentru Rosatom (furnizorul de energie nucleară de stat rus) cât de curând posibi”.

Noile lovituri cu rachete rusești au provocat daune grave infrastructurii energetice din regiunea central-estică a Ucrainei Dnipropetrovsk, spun oficialii locali, citați de BBC.

Multe așezări din districtele Pavlohrad și Kamianske sunt acum fără electricitate, susține șeful regional Dnipropetrovsk, Valentin Reznichenko.

Acesta a adăugat că în regiune este introdus un „regim de economisire totală a energiei electrice”, astfel încât „spitalele, transportul și alte infrastructuri sociale importante” să poată continua să funcționeze.

Începând de luni, Rusia a adus în Belarus 31 de drone Shahed-136 de fabricație iraniană și intenționează să transfere încă opt până pe 14 octombrie, a transmis Ministerul Apărării al Ucrainei, citat de Kyiv Independent.

De asemenea, Belarus intenționează să trimită în Rusia 13 trenuri care transportă muniție din arsenalele și bazele de depozitare ale forțelor sale armate, potrivit oficialilor ucraineni.

Există o „situație gravă” în regiunea de vest Liov, după ce patru stații de electricitate au fost lovite de rachete rusești în această dimineață, provocând întreruperi de energie electrică și lipsuri de alimentare cu apă, a declarat primarul orașului Andrii Sadovi, pentru BBC.

Un bărbat a fost rănit în urma loviturilor, a spus Sadovi. Regiunea „folosește la maximum” generatoarele, a adăugat edilul, fără să precizeze când va reveni electricitate în zonă.

Președintele rus, Vladimir Putin, se va întâlni joi cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, în Kazahstan pentru a discuta despre situația din Ucraina, a confirmat astăzi, 11 octombrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de The Guardian și CNN.

Anterior, agențiile de presă internaționale relataseră, citând oficiali turci, că întreverea dintre cei doi șefi de stat va avea loc miercuri.

Ministerul rus al Apărării a anunțat marți că a continuat să lanseze ceea ce a numit o lovitură masivă asupra infrastructurii energetice și militare a Ucrainei, folosind arme „de înaltă precizie, cu rază lungă de acțiune, prin aer și pe mare”, relatează BBC și agenția rusă Interfax.

„Astăzi (n.r. – marți), Forțele Armate ale Federației Ruse au continuat să efectueze o lovitură masivă cu arme aeriene și maritime cu rază lungă de acțiune și ghidaj de precizie împotriva instalațiilor militare de comandă și control și a sistemului energetic al Ucrainei. Scopul atacului a fost realizat. Toate țintele desemnate au fost atinse”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov.

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba afirmă, într-o postare pe Twitter, că țintirea în mod deliberat de către Rusia a instalațiilor energetice echivalează cu o crimă de război menită să creeze ”condiții insuportabile pentru civili”, adăugând că loviturile au fost planificate cu mult timp înainte.

Rusia a negat că forțele sale au comis crime de război în Ucraina.

Mai multe informații: Rușii anunță noi lovituri „masive” asupra obiectivelor din Ucraina. „Toate țintele au fost atinse”

Soldații ruși aduc paturi, saltele, cazane și alte „unelte” de uz casnic în sălile din două unități ale centralei nucleare Zaporojie, anunță Energoatom, operatorul de stat nuclear ucrainean, citat de publicația Pravda.

„Adică, armata Federației Ruse fie încearcă să organizeze barăci de iarnă la Zaporojie și să-și sporească semnificativ prezența la centrală, care a devenit aproape singurul refugiu pentru ei în teritoriul ocupat temporar și pe care l-au transformat de mult într-o bază militară. Sau plănuiesc să țină ostatic în condiții și mai dure personalul de la centrală și să nu-i lase deloc liberi pe muncitori, așa cum a fost cazul în timpul ocupației centralei de la Cernobîl”, sugerează compania ucraineană.

Centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, este controlată de forțele ruse, dar operată în continuare de personal ucrainean.

Moscova nu ar respinge o întâlnire dintre președintele Vladimir Putin și omologul său american Joe Biden la reuniunea G20 de luna viitoare, a declarat marți ministrul rus de externe Serghei Lavrov, citat de The Guardian.

Rusia este deschisă la discuții cu Occidentul privind războiul din Ucraina, dar nu a primit încă „oferte serioase” de negociere, a adăugat Lavrov într-un interviu la televiziunea de stat rusă.

”Am spus în repetate rânduri că nu refuzăm niciodată întâlnirile. Dacă există o propunere, atunci o vom lua în considerare”, afirmă șeful diplomației ruse.

Referindu-se la posibilitatea ca Turcia să găzduiască discuții între Rusia și Occident, Lavrov a precizat că Moscova ar fi dispusă să asculte orice sugestie, dar nu poate spune în avans dacă acest lucru va duce la rezultate.

China şi-a exprimat marţi îngrijorarea cu privire la „evoluţia situaţiei actuale în Ucraina”, la o zi după bombardamentele rusești care au vizat mai multe orașe ale țării și au fost soldate cu 19 morți și peste 100 de răniți, relatează agenția EFE, citată de Agerpres.

„China cere ca părţile implicate să-şi soluţioneze diferendele prin intermediul dialogului şi al consultărilor”, a declarat purtătorul de cuvânt al MAE chinez, Mao Ning, într-o conferinţă de presă, exprimând disponibilitatea țării sale de „a acţiona împreună cu comunitatea internaţională” şi de a juca „un rol constructiv în detensionarea situaţiei”.

Mai multe informații: Reacţia Chinei, după bombardamentele ruşilor în Ucraina: „Părţile implicate să-şi soluţioneze diferendele prin intermediul dialogului”

Atacurile lansate luni de Rusia asupra mai multor orașe ucrainene au fost o „consecință logică” a evenimentelor recente din război, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Ambasadei Rusiei la Paris, Alexander Makogonov, adăugând că ucrainenii nu trebuie să profite de „bunătatea” Rusiei, relatează CNN.

„Rusia a fost amabilă până în ultimul moment, dând președintelui Volodimir Zelenski și regimului său oportunitatea de a reflecta și de a da dovadă de bun-simț”, a declarat Makogonov, pentru postul de radio francez Franceinfo.

”Nu confundați bunătatea noastră cu slăbiciunea. Dimpotrivă, autoritățile ucrainene au preferat să exagereze. În special prin acest atac atroce asupra unui obiect de infrastructură civilă critică, care este podul din Crimeea”, a mai spus oficialul rus.

Mai multe informații: Atacurile mortale asupra Ucrainei sunt o „consecință logică”, spune Ambasada Rusiei la Paris. „Am fost amabili până în ultima clipă”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut marţi să fie respectate graniţele țării sale, după ce trei rachete de croazieră militare ruse au tranzitat luni spațiul aerian al țării sale, incident catalogat de lidera de la Chișinău drept o „încălcare flagrantă” a neutralității, relatează TV8.md.

”Câteva dintre cele 84 de rachete lansate ieri de Rusia spre Ucraina au traversat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova. Este o încălcare flagrantă a spațiului nostru aerian și a neutralității țării, comisă de forțele ruse. Republica Moldova este o țară pașnică. Am spus acest lucru de fiecare dată și de fiecare dată am demonstrat acest lucru în acțiuni. Noi respectăm integritatea teritorială și suveranitatea altor țări și cerem să ne fie respectate hotarele. Noi facem totul ca să fie respectată pacea și liniștea în țară”, a spus Maia Sandu.

Mai multe informații: Maia Sandu, după ce trei rachete rusești au tranzitat teritoriul Republicii Moldova: „Cerem să ne fie respectate hotarele”

Președinții grupului de țări București 9 alături de șefii de stat din Macedonia de Nord și Muntenegru afirmă, într-o declarație comună, că bombardamentele în masă asupra orașelor ucrainene lansate de Rusia constituie crime de război conform dreptului internațional, relatează Reuters.

„Noi, președinții Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Muntenegrului, Macedoniei de Nord, Poloniei, României și Slovaciei, condamnăm bombardamentele în masă ale orașelor ucrainene efectuate recent de Rusia, care constituie crime de război conform dreptului internațional”, au transmis cei 11 președinți printr-un comunicat de presă.

Mai multe informații: România și alte zece state din centrul și estul Europei declară că bombardamentele masive din Ucraina sunt crime de război

Șeful agenției britanice de spionaj GCHQ, Jeremy Fleming, spune că proviziile și munițiile trupelor ruse sunt pe sfârșite. Afirmația face parte dintr-un discurs care va fi ținut marți și al cărui text a fost consultat în avans de The Guardian.

Potrivit lui Fleming, Vladimir Putin a făcut erori strategice în războiul din Ucraina, în parte pentru că își exercită mandatul discreționar, fără constrângeri și restricții. Între timp, soldații ruși rămân fără provizii și muniții, iar progresele inițiale obținute de Moscova pe câmpul de luptă sunt anulate, va spune șeful spionajului britanic în rarul discurs public.

”Inevitabila victorie militară rusă pe care propaganda Moscovei o anunța este departe și este clar că acțiunile curajoase ale Ucrainei pe câmpul de luptă și în spațiul cibernetic schimbă situația”, va mai spune Jeremy Fleming.

Mai multe informații: Șeful spionajului britanic anunță că forțele Rusiei au ajuns la epuizare și că Ucraina a întors soarta războiului

Forțele armate ale Ucrainei își continuă contraofensiva în regiunea sudică Herson, în timp ce ocupanții se retrag, schimbându-și liniile de apărare, precizează șefa Centrului Comun de Presă al Forțelor de Apărare din Sudul Ucrainei, Natalia Gumeniuk, citată de Ukrainska Pravda.

„Continuăm să eliberăm teritorii, continuăm să împingem inamicul înapoi în regiunea Herson, acolo unde deja își schimbă liniile de apărare cu altele mai profunde, cele care au fost echipate mai devreme. Poate părea că progresul nostru a încetinit, dar pur și simplu este cronometrat corect”, a declarat Gumeniuk.

Trupele belaruse s-au grupat cu cele rusești la granițele fostei republici sovietice, ca măsură defensivă, a anunțat marți Ministerul Apărării de la Minsk, citat de BBC.

„Toate activitățile care se desfășoară în prezent sunt menite să răspundă în mod adecvat la acțiunile din apropierea granițelor noastre”, a transmis ministerul.

Declarația vine la o zi după ce președintele belarus Aleksandr Lukașensko a anunțat desfășurarea unei forțe militare comune a țării sale și a Rusiei în apropierea Ucrainei, ca răspuns la ceea ce a catalogat drept o „amenințare clară pentru Belarus din partea Kievului și a susținătorilor săi din Occident”.

Forțele ruse au atacat din nou, marți, orașul Liov din vestul Ucrainei, țintind infrastructura critică și lăsând 30% din oraș fără alimentarea cu electricitate, potrivit primarul Andrii Sadovii, citat de The Kyiv Independent.

Totul după ce, în urma bombardamentelor de luni, autoritățile reușiseră să asigure din nou funcționarea serviciilor de electricitate în 95% din oraș.

În același timp, în două cartiere din Liov a fost întreruptă alimentarea cu apă.

Președintele rus, Valdimir Putin, și omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, se vor întâlni miercuri, 12 octombrie, în marja unui summit din Kazahstan, potrivit unor oficiali turci, citați de agențiile AFP și DPA, relatează Radio Europa Liberă.

Cei doi lideri se vor întâlni în capitala kazahă Astana, în timpul Conferinței privind Interacțiunea și Măsurile de Consolidare a Încrederii în Asia (CICA), au precizat oficialii citați.

Cu o zi în urmă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, declara că Putin și Erdogan „s-ar putea întâlni” în capitala statului din Asia Centrală.

Mai multe informații: Putin și Erdogan se întâlnesc miercuri în capitala Kazahstanului – oficiali turci

Rusia lansează din nou atacuri cu rachete în toată Ucraina, au anunțat marți dimineață Forțele Armate Ucrainene pe Facebook, relatează CNN.

„Inamicul continuă să atace Ucraina cu arme de înaltă precizie”, precizează armata ucraineană.

Sirenele de raid aerian au sunat marți dimineață în mai multe regiuni ale Ucrainei, oficialii făcând apel la rezidenți prin aplicația de mesagerie Telegram să rămână în adăposturi.

Explozii au fost raportate marți în mai multe regiuni, printre care Hmelnîțkîi și Vinița.

Guvernatorul regiunii Mikolaiv, Vitali Kim, a legat setul de lovituri cu rachete de luni și marți de instalarea unui noul comandant al forțelor ruse din Ucraina.

Sâmbătă, Ministerul rus al Apărării a anunțat numirea unui nou comandant pentru ceea ce numește operațiunea sa militară specială în Ucraina, potrivit presei de stat ruse. Este vorba despre generalul de armată Serghei Surovikin.

Vadim Pristaiko, ambasadorul ucrainean la Londra, a declarat pentru Sky News că Rusia folosește acum în războiul din Ucraina arme vechi de 50 sau 60 de ani pentru că au rămas fără echipamente sofisticate, relatează The Guardian.

„Ceea ce rușii folosesc acum sunt rachete vechi din anii 1960, 1970. Ce fac ei, mai mult sau mai puțin, este să folosească unele dintre rachetele care înainte erau destul de sofisticate, aruncându-le ca pe niște bombe stupide (bombe cu cădere liberă – n.r.). Deci, ei rămân fără echipamente sofisticate, asta este sigur”, a spus Vadim Pristaiko.

Diplomatul a mai spus că Ucraina continuă să facă progrese în prima linie de pe câmpul de luptă, dar „nu la fel de spectaculos ca în urmă cu câteva săptămâni”.

În sud „închidem cercul”, precizează Pristaiko, adăugând că „acolo sunt aproape 20.000 de soldați ruși”, iar dacă aceștia vor fi capturați, ”va fi o lovitură uriașă pentru întreaga campanie”.

Ucrainenii s-au întors în adăposturile subterane marți dimineață, în condițiile în care sirenele de raid aerian au răsunat în toată țara în jurul orei locale 8.00 (aceeași oră în România), relatează BBC.

Serviciul de stat de urgență a transmis apoi o alertă pe telefoanele mobile cu următorul mesaj: „Există o probabilitate mare de atacuri cu rachete asupra Ucrainei astăzi. Stați în adăposturi, nu ignorați alertele de raid aerian”.

Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) a cerut luni ca viețile oamenilor și infrastructura civilă din Ucraina să fie protejate, relatează BBC.

Într-un avertisment implicit adresat Rusiei cu privire la obligațiile care îi revin în temeiul Convențiilor de la Geneva, reprezentanții CICR și-au exprimat îngrijorarea cu privire la riscul pentru viețile civile pe care îl prezintă utilizarea explozibililor în zonele populate.

„În conformitate cu dreptul internațional umanitar, efectele ostilităților asupra civililor și infrastructurii civile trebuie luate în considerare în toate operațiunile militare. (…) Trebuie luate toate măsurile posibile pentru a proteja și a salva viața civilă și infrastructura esențială, precum unitățile de sănătate, locuințele, școlile, centrale electrice și sursele de apă”, transmite CICR.

Apelul vine în contextul atacurilor masive care au vizat luni mai multe orașe din Ucraina, inclusiv capitala Kiev, în timpul cărora au fost lovite zone civile, centrale electrice sau termice, precum și unități medicale.

Crucea Roșie avertizează astfel că întreruperea acestor servicii, pe măsură ce se apropie iarna, ar putea crește semnificativ nevoile umanitare.

Rusia va reacționa la implicarea în creştere a Occidentului în conflictul din Ucraina, deși o confruntare directă cu NATO nu este în interesul Moscovei, spune viceministrul de externe rus Serghei Riabkov, citat de Reuters.

„Avertizăm şi sperăm că ei își dau seama de pericolul escaladării necontrolate în Washington şi în alte capitale occidentale”, a declarat Riabkov, citat de agenția rusă de presă de stat RIA.

Mai multe informații: ”Sperăm să realizeze pericolul”. Rusia amenință că va răspunde la implicarea Occidentului în Ucraina

Ministrul belarus al apărării, Viktor Khrenin, spune că țara sa nu va intra în război cu statele vecine, „cu atât mai mult cu Ucraina” dacă acestea „nu vor face pași greșiți”, relatează agenția națională de știri Belta.

„Vedem că vecinii noștri ucraineni sunt îngrijorați de posibilele acțiuni agresive din partea Forțelor Armate ale Republicii Belarus. Scurgerile de informații despre presupusele pregătiri pentru un atac din partea noastră continuă. Avem un singur răspuns la asta: nu ne provoca, nu intenționăm să ne luptăm cu tine. Nu vrem să ducem un război nici cu lituanienii, nici cu polonezii sau cu atât mai mult cu ucrainenii. Dacă nici tu nu vrei și dacă nu faci pași greșiți, atunci nu va fi război”, a precizat Viktor Khrenin, adăugând că armata este pregătită cu un răspuns „dur”, dacă „un metru de pământ” va fi atacat.

Mai multe informații: „Nu ne provoca. Răspunsul va fi instantaneu și dur”. Belarusul spune care sunt scenariile în care intră în război cu Ucraina

Yuri Milner a anunțat luni că a renunțat la cetățenia rusă după ce a părăsit țara în 2014, după anexarea Crimeei, relatează The Guardian.

Milner este fondatorul companiei de investiții pe internet DST Global și s-a îmbogățit pariind pe companii de tehnologie chineză precum platformele de comerț electronic Alibaba și JD.com.

„Eu și familia mea am părăsit Rusia definitiv în 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia. Și în această vară, am încheiat oficial procesul de renunțare la cetățenia noastră rusă”, a anunțat Milner, pe Twitter.

Mai multe informații: Cel mai bogat rus din Silicon Valley a renunțat la cetățenia rusă

Ambasadorul rus la Washington, Anatoli Antonov, a avertizat luni SUA și pe aliații săi cu privire la aprovizionarea Ucrainei cu mai multe arme, precizând că acest lucru ar putea duce la o escaladare a războiului, relatează CNN.

„Facem apel la Statele Unite și aliații săi să nu treacă de «liniile roșii» pe care le-au abordat. Nu mai pompați regimul de la Kiev cu arme letale. Va duce doar la noi victime și distrugeri, precum și la o prelungire a conflictului”, a spus Antonov, potrivit unui comunicat de luni al Ambasadei Rusiei în SUA.

Într-o discuție de luni cu omologul său ucrainean, președintele american Joe Biden a condamnat atacurile masive ale Rusiei și a promis că SUA vor oferi asistență de securitate Ucrainei, inclusiv sisteme avansate de apărare aeriană.

Antonov a afirmat că intenția administrației Biden de a sprijini în continuare Ucraina „conduce la o escaladare suplimentară” a conflictului și crește riscul unor ciocniri între Rusia și NATO.

Șeful administrației militare regionale din Zaporojie, Oleksandr Starukh, anunță pe Telegram, că cel puțin o persoană a fost ucisă în atacurile care au vizat marți orașul din sudul Ucrainei, relatează CNN.

Oficialul vorbește despre 12 rachete S-300 care au lovit facilități publice, inclusiv un dealer de mașini, acolo unde un om a murit.

Ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Ucrainei, Emine Dzheppar, anunță marți dimineață că în timpul nopții, forțele ruse au lansat cel puțin 15 rachete care au vizat zona Zaporojie, relatează The Guardian.

Printre obiectivele țintite se numără „o instituție de învățământ, o instituție medicală și clădiri rezidențiale”.

#russian terrorists again hit infrastructure facilities in #Zaporizhzhia with rockets this night. At least 15 explosions registered. Their targets were an educational institution, a medical institution, and residential buildings. #russiaisaterrorisstate #StandWithUkraine pic.twitter.com/2FgR5OyKxa

— Emine Dzheppar (@EmineDzheppar) October 11, 2022

Centrală electrică Ladyzhynska din orașul sud-vestic Vinița a fost atacată marți dimineață cu două drone kamikaze Shahed-136, anunță administrația militară a regiunii cu același nume, citată de Ukrainska Pravda și The Guardian.

Cei 98 de mineri au fost scoși la suprafață în timpul nopții, în jurul orei locale 2.00, după cum a anunțat marți dimineață șeful administrației militare Krivoi Rog, Oleksandr Vilkul, pe Telegram.

Anterior, presa ucraineană a relatat că muncitorii nu au mai putut să iasă din mina de cărbune din Krivoi Rog din cauza înteruperilor alimentării cu electricitate, provocate de bombardamente.

În total, 854 de mineri au fost prinși în patru mine din zonă, din cauza bombardamentelor de luni, cei mai mulți dintre ei fiind scoși la suprafață după scurt timp, potrivit agenției de presă Ukrinform.

Serviciul de stat de urgență al Ucrainei anunță că numărul morților în urma atacurilor Rusiei asupra orașelor ucrainene din 10 octombrie a crescut la 19, iar 105 persoane au fost rănite, relatează publicația The Kyiv Independent, citată de The Guardian.

Un obiectiv de infrastructură din regiunea Sumî, din nord-estul Ucrainei, a fost distrus în atacurile de luni, doi angajați și un lucrător din cadrul serviciilor de urgență fiind răniți, a anunțat guvernatorul Dmitro Zhivițki pe Telegram, citat de The Kyiv Independent.

Totodată, o persoană a fost ucisă și alte patru, rănite, în comunitatea Bilopilska. Potrivit oficialului, forțele Moscovei au tras de 50 de ori asupra regiunii, de pe teritoriul rus. O clădire înaltă, mai multe case, un internat și sediul unei afaceri au fost, de asemenea, avariate în Bilopilska.

În seara zilei de 10 octombrie, locuitorii Kievului și ai regiunii cu același nume și-au redus consumul de energie electrică cu 26,5% față de o zi obișnuită de toamnă, în timp ce autoritățile lucrau la repararea rețelelor electrice afectate de atacurile masive cu rachete ale Rusiei, a anunțat operatorul rețelei de stat Ukrenergo pe Telegram, citat de The Kyiv Independent.

Scăderea consumului de energie electrică a echivalat cu folosirea a peste 93.000 de ceainice electrice și 46.000 de mașini de spălat, potrivit Ukrenergo.

„Acest lucru a ajutat să nu fie supraîncărcate rețelele electrice funcționale și a permis centrului de control Ukrenergo să echilibreze sistemul energetic în cel mai critic moment al zilei”, a mai transmis compania.

Anterior, locuitorilor capitalei ucrainene și regiunii Kiev li s-a cerut să reducă consumul de energie electrică între orele 17 și 23.

În urma atacurilor masive de luni asupra Kievului și mai multor orașe ucrainene, Sergiy Kyslytsya, ambasadorul Ucrainei la Organizația Națiunilor Unite, a acuzat Rusia că este un ”stat terorist”, adăugând că țara condusă de Vladimir Putin trebuie descurajată ”în cel mai puternic mod posibil”, relatează AFP, citată de Agerpres.

”Întreaga lume a văzut din nou adevărata faţă a unui stat terorist care ne ucide poporul”, a declarat Sergiy Kyslytsya.

”Rusia teroristă a tras cel puțin 84 de rachete și două duzini de drone în capitala Ucrainei, orașul Kiev, și în multe alte orașe ucrainene. Facilitățile energetice, clădirile rezidențiale, școlile și universitățile, muzeele și intersecțiile din centrele orașelor s-au numărat printre țintele care au fost ulterior considerate legitime de către Ministerul Apărării rus”, a mai spus reprezentantul Ucrainei la ONU.

O replică a venit din partea ambasadorului Rusiei la ONU, Vassili Nebenzia, care a comparat regimul de la Kiev cu „cea mai revoltătoare organizație teroristă”.

Mai multe informații: Ucraina a acuzat Rusia la ONU că este un stat terorist. Reacția Moscovei

Premierul britanic Liz Tuss se va alătura unei reuniuni virtuale a liderilor G7, de marți, 11 octombrie, la care va participa și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Truss va cere țărilor „să mențină sancțiunile puternice” împotriva Rusiei și va solicita o întâlnire a liderilor NATO în zilele următoare, potrivit unui comunicat al biroului premierului de la Londra, relatează The Kyiv Independent.

Infrastructura din orașul ucrainean Zaporojie a fost ținta bombardamentelor în nopatea de 11 octombrie, anunță guvernatorul regiunii cu același nume, Oleksandr Starukh, citat de Ukrainska Pravda și Kyiv Independent.

Începând cu 3 octombrie, în asupra regiunii Zaporojie au fost ucise cel puțin 43 de persoane și peste 70, rănite. Rusia a intensificat atacurile în zonă, după ce a anunțat anexarea regiunii, în urma unui referendum catalogat de comunitatea internațională drept o farsă.

Președintele Joe Biden a vorbit luni cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, discuție în cadrul căreia liderul american a condamnat recentele atacuri cu rachete efectuate de către ruși și a promis continuarea ajutorului acordat de SUA în domeniul securității, inclusiv sisteme avansate de apărare antiaeriană, potrivit unui comunicat al Casei Albe citat de CNN.

„El (Joe Biden, n.r.) a condamnat atacurile cu rachete ale Rusiei în Ucraina, inclusiv la Kiev, și a transmis condoleanțe apropiaților celor uciși sau răniți în aceste atacuri fără sens”, potrivit comunicatului emis de Casa Albă. „Președintele Biden s-a angajat să continue să ofere Ucrainei sprijinul necesar pentru a se apăra, inclusiv sisteme avansate de apărare antiaeriană”, a precizat Casa Albă.

Comunicatul nu oferă detalii suplimentare cu privire la tipul sistemelor avansate de apărare antiaeriană care au fost discutate.

Președintele Biden „a subliniat, de asemenea, angajamentul său continuu, alături de aliații și partenerii (SUA, n.r.), de a continua să impună Rusiei costuri, pentru a trage Rusia la răspundere pentru crimele și atrocitățile sale de război și pentru a oferi Ucrainei asistență de securitate, economică și umanitară”, precizează comunicatul.

Într-un comunicat emis anterior în cursul zilei de luni, Biden a afirmat că recentul val de atacuri rusești „demonstrează încă o dată brutalitatea totală a războiului ilegal al domnului Putin împotriva poporului ucrainean”.

Fostul președinte și premier rus Dmitri Medvedev se află de mai bine de jumătate de an pe lista persoanelor căutate întocmită de oficialii ucraineni din domeniul securității, a anunțat luni Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), potrivit Reuters.

Principalul serviciu secret de la Kiev precizează că Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, este căutat în temeiul unei secțiuni din Codul Penal care se referă la tentativele de subminare a integrității teritoriale a Ucrainei și a inviolabilității frontierelor sale. Majoritatea membrilor Consiliului de Securitate al Rusiei se află pe lista de urmăriți a Ministerului de Interne al Ucrainei.

Conform articolului 110 (aliniatul 2) din Codul Penal ucrainean, fostul președinte rus riscă o pedeapsă cu închisoarea de la cinci la zece ani în calitate de funcţionar public.

Mai multe detalii: Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, pe lista persoanelor date în urmărire la Kiev. Șoigu și Zaharova îi țin “companie”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a vorbit cu omologul său american Joe Biden despre apărarea antiaeriană după seria de atacuri cu rachete rusești asupra orașelor ucrainene care a avut loc luni, informează Al Jazeera.

„Am avut o conversație productivă cu președintele american Joe Biden”, a scris Zelenski, pe aplicația de mesagerie Telegram.

„Principalul subiect de discuție a fost apărarea antiaeriană. În prezent, aceasta este prioritatea numărul unu în cooperarea noastră în domeniul apărării”, a adăugat liderul ucrainean.

Forțele de ordine ucrainene au confirmat că 14 persoane au fost ucise în urma atacului masiv cu rachete al Rusiei efectuat luni împotriva Ucrainei. Alte 97 de persoane au fost rănite, informează Ukrainska Pravda citându-l pe ministrul ucrainean de Interne, Denys Monastyrskyi.

„Acesta este al doilea atac de această amploare înregistrat din 24 februarie încoace. Din punctul de vedere al infrastructurii energetice critice, acesta trebuie să fie cel mai mare atac de acest fel din istoria modernă. Acum putem numi acest atac terorism energetic. În opinia mea, a fost doar o extensie a terorismului nuclear [al Rusiei] la centrala nucleară, mă refer la centrala nucleară Zaporojie, pe care forțele ruse au bombardat-o fără încetare”, a declarat ministrul de Interne, la televiziunea națională.

“Au avut loc atacuri în 12 regiuni diferite. Până în prezent, am înregistrat un total de 74 de atacuri și, din păcate, am confirmat moartea a 14 persoane; alte 97 de persoane au fost rănite”, a mai spus Denys Monastyrskyi.

Ministrul a precizat că Ucraina se așteaptă să restabilească pagubele suferite de infrastructura sa energetică în următoarele 24 de ore.

El a adăugat că 30 de incendii provocate de atacurile cu rachete ale Rusiei asupra Ucrainei au fost stinse. Până în prezent, 1.300 de orașe, orașe și sate continuă să se confrunte cu întreruperi de energie electrică.

Patru mine de cărbune au rămas fără energie electrică în regiunea Dnipropetrovsk; 854 de mineri se aflau acolo în momentul atacului efectuat de ruși. În total, 118 dintre ei au rămas în subteran, iar o operațiune de salvare pentru a-i scoate de acolo este în desfășurare.

Rusia plănuia atacul masiv cu rachete, pe care l-a efectuat luni asupra Ucrainei, încă de la începutul lunii octombrie, astfel încât acesta nu reprezintă un răspuns la explozia de sâmbătă de pe podul Kerci, care leagă peninsula anexată Crimeea de Rusia continentală, susține Direcţia principală de informaţii (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării, potrivit agenţiilor de presă EFE şi Ukrinform, preluate de Agerpres.

Kremlinul a dat ordin armatei ruse să pregătească atacuri cu rachete asupra Kievului şi infrastructurilor civile din oraşele ucrainene încă din 2-3 octombrie, afirmă serviciul secret ucrainean.

Conform acestuia, unităţile militare de aviaţie strategică şi cu rază lungă de acţiune au primit ordin să se pregătească de atacuri masive, care să se concentreze pe „infrastructura civilă critică şi zonele centrale ale oraşelor ucrainene dens populate”.

Mai multe detalii: Un serviciu secret ucrainean explică de ce atacul masiv cu rachete asupra Ucrainei nu este un răspuns la aruncarea în aer a Podului Kerci

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE