LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 283 | Opt regiuni ucrainene, atacate de forțele ruse în ultima zi, anunță Kievul

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a călătorit sâmbătă la Minsk pentru a se întâlni cu omologul său din Belarus și cu președintele Alexander Lukașenko, potrivit presei de stat din Rusia și Belarus, notează CNN.

Șoigu a discutat despre pregătirea militară și securitatea regională în timpul întâlnirii sale cu Lukașenko, potrivit agenției de știri de stat ruse TASS.

În timpul unei întâlniri anterioare cu ministrul apărării din Belarus, Viktor Khrenin, cei doi au semnat un acord privind cooperarea în domeniul apărării și securitatea regională, potrivit Departamentului de Cooperare Militară Internațională din Belarus.

„Republica Belarus a fost și rămâne partenerul nostru de încredere. Acest lucru este deosebit de important astăzi, în condițiile presiunii fără precedent din partea Occidentului colectiv și a războiului nedeclarat împotriva țărilor noastre”, a spus Shoigu, citat de o altă agenție de presă de stat rusă, RIA Novosti.

De asemenea, Shoigu a lăudat hotărârea Belarusului de a rezista ostilității Statelor Unite și a aliaților lor, potrivit RIA Novosti.

Recomandări

EXCLUSIV. PNRR-ul avansează în ritm de melc. Zeci de restanțe ale Guvernului Ciolacu. România riscă să piardă miliarde de euro

Belarusul se numără printre cei mai fideli aliați ai Moscovei, iar cele două națiuni au organizat exerciții militare comune în perioada de după invazia Ucrainei de către Rusia.

Belarus a servit drept punct de plecare pentru invazia Kremlinului către Kiev, în februarie.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova „nu va accepta acest plafon”, potrivit agenției de presă RIA, citată de The Guardian.

Răspunsul vine după ce Grupul celor Șapte națiuni plus Australia s-au alăturat UE în adoptarea unui plafon de preț al petrolului rusesc de 60 de dolari pe baril.

Peskov a declarat că Rusia va efectua o analiză rapidă a acordului și apoi va răspunde.

Reprezentantul permanent al Moscovei la organizațiile internaționale din Viena, Mihail Ulyanov, a avertizat că națiunile susținătoare își vor regreta decizia.

„Din acest an, Europa va trăi fără petrol rusesc”, a scris Ulyanov pe Twitter.

„Moscova a precizat deja că nu va furniza petrol acelor țări care susțin plafonări de preț împotriva pieței. Așteptați, foarte curând UE va acuza Rusia că folosește petrolul ca armă.”

3 dec. 2022 - Acum un an

03-12-2022

Grupul Wagner neagă că a trimis scrisori explozive și pachete cu urme de sânge ambasadelor ucrainene din Europa

Recomandări

România, între țările care vor pierde zile de vreme confortabilă în următorii ani. Balcanii, zona cea mai afectată din Europa de schimbările climatice

Un înalt oficial al guvernului rus și liderul grupului de mercenari aliat Moscovei, Wagner, au negat săptămâna aceasta că ar fi trimis pachete periculoase ambasadelor ucrainene din întreaga Europă, potrivit CNN.

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a acuzat Rusia că se află în spatele celor peste 10 scrisori, care conţineau explozibili sau părţi de animale, trimise unei serii de diplomaţi ucraineni.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a trimis CNN un comentariu cu un singur cuvânt ca răspuns la această acuzație: „psihopați”.

Iar Evgheni Prigojin, oligarhul rus și șeful grupului de mercenari Wagner, a spus că nu are nimic de-a face cu pachetele.

Au existat 17 cazuri de ambasade care au primit fie scrisori cu bombă, fie scrisori cu bombe false sau scrisori care conțineau părți din animale, cum sunt ochii de vacă sau de porc, spunea ministrul ucrainean Kuleba.

Forțele ruse au lansat atacuri asupra a opt regiuni ucrainene din estul, sudul și nordul țării, folosind artilerie și rachete pentru a lovi zonele rezidențiale, au declarat sâmbătă oficialii ucraineni, citați de Kyiv Independent.

Recomandări

Ionela Maria Ciolan, cercetătoare în politica de securitate a UE: „Europa nu mai este sigură. Trebuie să ne pregătim pentru o eră de competiție geopolitică acerbă”

În regiunea Donețk, un civil a fost ucis în Soledar, în partea de nord a regiunii, iar alți patru au fost răniți, a informat guvernatorul Pavlo Kirilenko.

În regiunea vecină Luhansk, guvernatorul Serhii Haidai a spus că zonele eliberate ale regiunii sunt acum bombardate cu sisteme rusești de rachete S-300, iar „bătălii disperate” au loc în apropiere de Svatove și Kreminna.

Regiunea Harkov a fost și ea bombardată, iar zonele din apropierea Harkovului, Chuhuiv, Kupiansk și Izium au fost atacate, potrivit guvernatorului Oleh Syniehubov.

Președintele rus Vladimir Putin „va vizita în cele din urmă Donbasul”, a declarat putătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o conferință de presă citat de TASS. secretarul său de presă, Dmitri Peskov.

„La momentul potrivit, acest lucru se va întâmpla, desigur, aceasta este o regiune a Federației Ruse”, a spus el, fără să precizeze când și unde anume va avea loc vizita.

Oficialii din regiunea Herson au anunțat sâmbătă că vor ajuta cetățenii să evacueze din părți ale teritoriului ocupat de ruși de pe malul de est al râului Nipru, pe fondul temerilor de intensificare a luptelor, relatează Reuters.

Yaroslav Ianușevici, guvernatorul regional, a declarat că oficialii ridică temporar interdicția de trecere pentru a permite ucrainenilor care locuiesc în satele de peste râu să traverseze Nipru în timpul orelor de zi și către un punct desemnat.

„Evacuarea este necesară din cauza posibilei intensificări a ostilităților în această zonă”, a scris Ianușevici, pe Telegram.

Rachetele sunt gata să fie folosite pentru un alt atac la scară largă asupra Ucrainei, a declarat sâmbătă Natalia Humeniuk, purtătorul de cuvânt al comandamentului militar de sud al Ucrainei.

Potrivit lui Humeniuk, Rusia are 18 nave de război în serviciul de luptă în Marea Neagră. De asemene, are patru vehicule de lansare de rachete în mare, dintre care două sunt sub apă.

Armata ucraineană a respins atacurile din apropierea a șase localități din regiunile Donețk și Luhansk în ultimele 24 de ore, a anunțat Statul Major al Ucrainei.

Așezările care au fost atacate au fost Soledar, Opitne, Nevelske, Krasnohorivka și Marinka din regiunea Donețk, precum și Chervonopopivka din regiunea Luhansk.

Statul Major a mai spus că forțele ruse încă atacă trupele ucrainene în direcțiile Bahmut și Avdiivka, suferind pierderi grele.

La nivel național, Rusia a lansat cinci lovituri cu rachete și 27 de atacuri aeriene împotriva Ucrainei în ultima zi, potrivit raportului.

Două rachete rusești au lovit peste noapte regiunea Zaporojie din sud-estul Ucrainei.

Guvernatorul Oleksandr Staruh a spus că au fost avariate clădiri în apropierea capitalei regionale, Zaporojie, dar nu au fost raportate victime.

Sistemul Raytheon, construit în America, poate fi folosit atât împotriva aeronavelor, cât și împotriva rachetelor, ambele fiind folosite de Rusia pentru a ataca Ucraina.

Per total, Spania a promis că va furniza șase unități Ucrainei.

Forțele ucrainene au ucis alți 510 de soldați ruși vineri, ridicând numărul total de soldați pierduți de Rusia de la începutul invaziei la 90.600, potrivit ultimului bilanț al autorităților ucrainene.

De asemenea, ucrainenii au doborât alte opt drone și au reușit să elimine un tanc, conform statisticilor furnizate de statul major al forțelor armate.

Un total de 7.042 de obiecte explozibile au fost „înlăturate și neutralizate” în regiunea Herson, potrivit Serviciului de Stat de Urgență al Ucrainei.

Lucrările pentru eliminarea minelor și a altor capcane au început după retragerea Rusiei în noiembrie.

Angajații serviului de urgență spun că au cercetat aproape 700 de hectare de teritoriu deschis, 60 km de șine de cale ferată și 326 de gospodării.

Autoritățile îi îndeamnă pe cei care se întoarc în Herson sau în zona din jurul orașului să fie extrem de atenți la posibile capcane.

Forțele ruse continuă să investească o mare parte din puterea lor totală de foc într-un sector de aproximativ 15 km lungime în jurul orașului Bahmut din regiunea Donețk, transmite ministerul britanic al apărării în actualizarea zilnică a situației de pe frontul din Ucraina.

În ultimele zile, Rusia a făcut mici progrese pe axa de sud a acestui asalt și este probabil să plănuiască să încercuiască orașul.

„Rusia a acordat prioritate orașului Bahmut ca principal efort ofensiv de la începutul lunii august 2022. Capturarea orașului ar avea o valoare operațională limitată, deși ar permite Rusiei să amenințe zonele urbane mai mari din Kramatorsk și Sloviansk”, spun britanicii.

„Există o posibilitate realistă ca capturarea lui Bahmut să fi devenit în primul rând un obiectiv politic, simbolic pentru Rusia”, se mai arată în ultima actualizare.

Rusia ar beneficia de negocieri cu Ucraina și țările occidentale pentru o încetare a focului, permițându-i să-și pregătească armata pentru alte ofensive împotriva Ucrainei, precizează Institutul pentru Studiul Războiului în cea mai recentă actualizare.

„Totuși, Putin a manifestat puțin interes pentru o astfel de armistițiu, iar Kremlinul continuă să facă cereri care echivalează cu capitularea totală a Occidentului, sugerând că Putin rămâne concentrat pe urmărirea victoriei militare”, a spus ISW.

Putin, împreună cu ministrul de externe Serghei Lavrov și purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, au făcut recent declarații cu privire la negocieri, probabil în încercarea de „a crea o percepție în rândul oficialilor occidentali că Rusia trebuie ademenită să negocieze”, potrivit ISW.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat un decret pe 2 decembrie prin care aprobă o propunere a Consiliului de Securitate Națională și Apărare pentru a interzice grupurile religioase afiliate Rusiei și pentru a impune sancțiuni pentru o serie de episcopi pro-Moscova, relatează Kyiv Independent.

Principala instituție afectată de aceste măsuri este Biserica Ortodoxă Ucraineană subordonată Patriarhiei din Moscova, care aparține de Biserica Ortodoxă Rusă condusă de Patriarhul Kiril, un susținător deschis al agresiunii rusești.

Decizia vine după ce Serviciul de Securitate al Ucraina (SBU) a anunțat pe 2 decembrie că a efectuat percheziții la bisericile și mănăstirile Patriarhiei din Moscova din regiunile Jîtomir, Rivne și Transcarpatia.

Mai multe informații: Ucraina interzice Biserica Ortodoxă Ucraineană subordonată Moscovei și impune sancțiuni preoților

Potrivit ministrului de externe Dmitro Kuleba, 17 misiuni diplomatice ucrainene din străinătate au primit fie scrisori bombe, fie plicuri pătate de sânge care conţin resturi de animale, cum ar fi ochi de vacă şi de porc, în ultimele zile.

„Această campanie are scopul de a semăna frica și de a intimida diplomații ucraineni”, a spus Kuleba într-un interviu pentru CNN.

„Totul a început cu explozia de la Ambasada Ucrainei în Spania. Dar ceea ce a urmat acestei explozii a fost mai ciudat și, aș spune chiar, bolnav”, a spus Kuleba.

Mai multe misiuni diplomatice ucrainene au raportat că au primit colete pătate de sânge sau au fost vandalizate.

Cel mai recent incident a fost raportat de ambasadorul Ucrainei la Vatican, Andrii Yurash, care a declarat pe 2 decembrie că intrarea în casa sa din Roma a fost vandalizată cu ceea ce crede el că ar fi fecale de animale.

Peste 1.100 de ucraineni au fost eliberați din captivitatea rusă pe parcursul războiului, a declarat vineri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Sky News.

Președintele ucrainean a precizat, în cadrul discursului de seară, că țara sa trebuie să-i aducă înapoi acasă pe toți cei care au fost luați prizonieri de forțele ruse.

Rusia și Ucraina au organizat mai multe schimburi de prizonieri în timpul războiului.

Cel mai recent a avut loc joi, când cele două țări au eliberat câte 50 de militari.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, afirmă că plafonarea prețului la 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc, convenită vineri de UE, va reduce semnificativ veniturile Moscovei, informează Al Jazeera.

„Ne va ajuta să stabilizăm prețurile globale ale energiei, în beneficiul economiilor emergente din întreaga lume”, a scris Ursula von der Leyen, într-un mesaj publicat pe Twitter.

The EU agreement on an oil price cap, coordinated with G7 and others, will reduce Russias revenues significantly.

It will help us stabilise global energy prices, benefitting emerging economies around the world. pic.twitter.com/3WmIalIe5y

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) December 2, 2022

Cerul de deasupra Kievului și a centrelor regionale din Ucraina a fost neobișnuit de liniștit în ultima săptămână. Nu au fost înregistrate atacuri importante ale rușilor cu rachete sau drone de efectute de la 23 noiembrie încoace, când aproape 70 de rachete de croazieră lansate din aer au fost trase asupra unor ținte din Ucraina, scrie CNN.

Potrivit purtătorului de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene, Iurii Ihnat, unul dintre motive ar putea fi faptul că Rusia a rămas fără drone de atac Shahed, de fabricație iraniană.

„Cele pe care le-au primit au fost deja epuizate”, a declarat Ihnat săptămâna aceasta pentru televiziunea ucraineană . „Acum, îngrijorarea este legată de cele aproximativ 1.700 pe care le-au mai comandat”, a precizat acesta.

În ciuda scăderii puternice a numărului de atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina, compania energetică de stat Ukrenergo încă se luptă să repună în funcțiune instalațiile avariate.

Oleksii Kuleba, șeful administrației militare din regiunea Kiev, a declarat vineri, 2 decembrie, că întreruperile de energie electrică de urgență continuă în regiunea Kiev.

Mai multe detalii: Cerul de deasupra Ucrainei a fost neașteptat de liniștit săptămâna aceasta. “Acum, îngrijorarea e legată de cele 1.700 de drone pe care rușii le-au mai comandat”

Casa Albă a transmis vineri, 2 decembrie, că Joe Biden nu intenţionează pentru moment să discute cu Vladimir Putin despre războiul din Ucraina, clarificând astfel afirmațiile făcute de președintele american cu o zi înainte, când acesta a spus că “este pregătit” să discute cu liderul rus în anumite condiții, informează Agerpres citând AFP.

„Nu are nicio intenţie să discute cu preşedintele Putin deocamdată”, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională al preşedinţiei americane, John Kirby.

„Şi, aşa cum a mai declarat (preşedintele Biden), Putin nu a arătat absolut niciun interes pentru dialog”, a spus el presei.

Mai multe detalii: Biden nu are „nicio intenţie” pentru moment să discute cu Putin. Casa Albă pune capăt speculațiilor privind condițiile puse de liderul SUA

Armata belarusă a doborât joi încă o dronă la frontiera cu Ucraina, a treia de la începutul lunii noiembrie, au anunţat autorităţile de la Minsk, potrivit agenției de presă EFE.

“La 1.200 de metri de frontiera statală, deasupra punctului de control vamal de la Mokrani, gărzile de frontieră belaruse, împreună cu militarii forţelor armate, au descoperit un cvadri-elicopter care zbura la o altitudine de aproximativ 300 de metri”, a transmis Comitetul statal belarus pentru supravegherea frontierelor, într-un comunicat de presă.

Drona se îndrepta dinspre partea ucraineană a graniţei către interiorul teritoriului belarus şi a fost doborâtă cu ajutorul unor arme electronice, potrivit aceleiaşi instituţii, scrie Agerpres.

Comitetul statal belarus pentru supravegherea frontierelor mai afirmă că respectiva dronă nu avea însemne şi era echipată cu o cameră video pentru acţiuni de recunoaştere a teritoriului. Incidente similare au avut loc pe 2 şi 16 noiembrie în partea belarusă a frontierei cu Ucraina.

Urmărește-ne pe Google News