Va scriu in legatura cu un subiect mai delicat. Problema mea e legata de faptul ca ma atrag mai mult fetele decat baietii, asa cum ar fi normal.
Vreau sa traiesc cu o fata si sa fiu fericita, dar religia si prejudecatile de la noi ma impiedica sa o fac. Aceasta atractie ciudata a mea se zbate intre dorinta de a fi cu o femeie si frica de Dumnezeu. Frica de pacatul pe care biserica il contesta vehement. Nu stiu ce decizie sa iau ca sa nu raman singura si nici sa nu pacatuiesc. Am incercat sa ma apropii de un barbat, dar nu am reusit sa simt ceva fata de el. S-ar putea ca ceea ce mi se intampla sa fie si datorita mediului in care am crescut, cu un tata autoritar care nu are respect fata de femei. De aceea astept o solutie de la dvs. In speranta ca ma veti indruma. Unii din cunoscuti m-au trimis la psiholog, dar eu nu cred ca acesta ma poate ajuta sa-mi schimb sentimentele. Si apoi stiti cum se spune, in dragoste trebuie sa asculti glasul inimii si nu de ratiune sau de ce spun cei din jur, dar asta este o alta problema.
Cu multumiri, Cora, Bacau
Esti ceea ce esti, nimeni nu are dreptul sa te condamne
Draga Cora, intr-adevar esti intr-o situatie delicata, dar nu datorita orientarii tale, ci mai degraba conceptiilor invechite de viata de care societatea romana nu duce lipsa. Si eu la randul meu cred ca ar fi bine sa faci o vizita la un psiholog, dar nu trebuie sa o iei ca un lucru de blamat, ci doar ca sa te faca sa intelegi daca aceasta este cu adevarat orientarea ta sexuala si nu numai o anxietate, indusa, asa cum ai spus, de o copilarie in preajma unui tata mult prea autoritar.
Cat despre problema credintei, as vrea sa-ti amintesc episodul din scriptura dupa Ioan, capitolul 8: El S-a ridicat si le-a zis: „Acela dintre voi care este fara pacat, sa arunce primul cu piatra in ea!”. Cand au auzit aceasta, au iesit unul cate unul, incepand de la cei batrani – si Iisus a ramas singur cu femeia care statea in mijloc. Iisus S-a ridicat si a intrebat-o: „Femeie, unde sunt toti? Nu te-a condamnat nimeni?”. Ea a raspuns: „Nimeni, Doamne!”. Iisus i-a zis: „Nici Eu nu te condamn”.
Esti ceea ce esti Cora, nimeni nu are dreptul sa te condamne.