Maia Sandu, în Parlamentul Letoniei: „Ceea ce este astăzi Republica Moldova a fost rupt din România”

De asemenea, liderul de la Chișinău a reiterat importanța parcursului european al țării și a clarificat poziția sa privind o eventuală unire cu România.

Maia Sandu: „Istoria noastră a fost rescrisă”

În alocuțiunea sa de la Riga, Maia Sandu a reamintit momentul din august 1939, când deciziile luate la Moscova au redesenat granițele Europei fără a ține cont de voința popoarelor.

„Ceea ce este astăzi Republica Moldova a fost rupt din România prin același protocol secret. Pământul nostru a fost ocupat. Limba noastră a fost redenumită. Istoria noastră a fost rescrisă. Legăturile noastre cu România și cu Europa au fost tăiate voit și sistematic”, a declarat Maia Sandu.

Ea a subliniat că ambele națiuni au suferit din cauza ocupației sovietice, amintind de deportările din Letonia, însă a evidențiat diferența de parcurs de după destrămarea URSS. Letonia și-a păstrat „claritatea morală”, respingând regimul impus, ceea ce i-a permis aderarea rapidă la Uniunea Europeană în 2004.

În schimb, Republica Moldova a ieșit din perioada sovietică mult mai divizată, cu o conștiință de sine erodată. Ezitarea țării de a se îndrepta spre Vest nu a fost cauzată de lipsa apartenenței la valorile europene, ci de timpul necesar pentru recuperarea identității naționale.

Președinta a concluzionat că rănile lăsate de Pactul Ribbentrop-Molotov vor fi vindecate abia atunci când toate țările aruncate în acele „zone gri” vor fi integrate, libere și protejate, în Uniunea Europeană.

Declarații unioniste și prioritatea Republicii Moldova

Discursul din Letonia vine pe fondul unor declarații recente și curajoase ale Maiei Sandu privind relația cu Bucureștiul. Într-un interviu acordat presei britanice, dar și în prima conferință de presă din acest an, președinta a afirmat clar că, în cazul unui referendum, ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România.

Ea a argumentat că reunificarea ar consolida capacitatea țării de a rezista în fața amenințărilor generate de războiul dus de Federația Rusă în Ucraina și a tentativelor Moscovei de a destabiliza procesele electorale de la Chișinău.

Afirmațiile președintei au generat o undă de reacții pe scena politică din Republica Moldova. Premierul Alexandru Munteanu și ministrul Culturii, Cristian Jardan, s-au aliniat poziției Maiei Sandu, declarând că ar susține și ei unirea la un eventual vot.

Deputatul unionist Vasile Costiuc (Democrația Acasă), un apropiat al liderului AUR, George Simion, a anunțat că va propune organizarea unui referendum pe această temă la prima ședință din an a Parlamentului.

În ciuda acestor deschideri declarative, Maia Sandu a păstrat o abordare pragmatică. Ea a precizat că nu a discutat oficial despre unire cu liderii europeni, prioritatea absolută a administrației sale fiind aderarea la Uniunea Europeană.

Această decizie strategică este dictată de realitatea sociologică: datele actuale arată că ideea unirii cu România nu întrunește, deocamdată, sprijinul majorității electoratului moldovean.

Ce a fost pactul Ribbentrop-Molotov

Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 între Germania nazistă și URSS, a fost un tratat de neagresiune cu un protocol adițional secret ce a reîmpărțit Europa de Est în sfere de influență.

Această înțelegere a permis Germaniei să invadeze Polonia, declanșând al Doilea Război Mondial, și a facilitat anexarea sovietică a Basarabiei, Bucovinei și a statelor baltice.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE