Nu este obstetrician pentru a asigura nașterea, dar primul contact al unei viitoare mămici este cu ea, care-i asigură consilierea și consultații premergătoare. Am discutat despre cum e nașterea pe vremea pandemiei, dacă viitoarele mămici se tem și cum decurg lucrurile în spitalele carantinate.
Reporter: Cum decurge o zi obișnuită de acum față de perioada anului trecut?
Dr. Irina Catighera: În privința nașterilor, care nu scad, aș putea spune că la fel. Diferența o fac scenele SF prin care trecem în fiecare zi pentru a ajunge la muncă și a ne face meseria. În cazul profesiei mele, vizitele la cabinetul de planificare familială-contracepție au scăzut cu 50%. Ar fi trebuit să discut cu cuplurile, dar de obicei ajunge doar viitoarea mamă și tot mai rar. Oricum, ofer în continuare consultații telefonice și virtuale, dar nu se compară. Ce poză concludentă ar putea să-mi trimită prin mesagerie?!
De ce credeți că vin tot mai rar?
În primul rând, de teamă. E cumva comic când plecăm spre muncă, atunci când ne echipăm de parcă am merge pe Lună. Și mereu ne gândim dacă n-am uitat să facem ceva. Oare m-am dezinfectat? Mi-am luat la mine tot ce trebuie? Apoi, la intrarea în spital, suntem toți verificați: ni se ia temperatura, dăm declarații dacă am intrat în contact cu persoane suspecte de infecție, ș.a.m.d. Prin aceleași proceduri trec și pacientele mele.
Se întâmplă ceva neobișnuit în spital?
Aproape totul e schimbat: de la intrare până la culoarele de acces. Plus igienizarea cumva deranjantă pentru cei care au alergii la mirosuri. Eu am rinită și acum și conjunctivită de la toate substanțele astea extraordinare. Protocoale peste protocoale. În rest, tot 500 de copii se nasc, există cazurile păcătoase de abandonuri, iar tot mai multe fetițe devin mame. Mai refer la copile de 12-13 ani, pentru că și menstruația începe de ceva vreme la 10-11 ani. Oscilează procentele între 5-10%. Și nu, nu sunt toate minoritare, cum ar putea crede cineva. Poate neobișnuit au fost unele alarme false privind mamele suspecte. S-a dovedit că ne speriasem degeaba. Oricum, atmosfera e total schimbată. Nici măcar o glumă, ci toată lumea își face treaba cu maximă precauție, apoi abia așteaptă să ajungă acasă. E atât de tensionată și fadă, totodată.
Tăticii sunt cei mai afectați
Cea mai radicală schimbare?
Da, e jale mare cu tăticii. Nu mai pot intra deloc. Își văd copilul după două sau trei zile doar online, în fotografiile din mesaje. Sunt ei supărați cumva, cu toate că maximum 1% dintre ei doreau să participe la nașteri, atunci când era voie.
Aveți cazuri foste paciente care au venit acum cu fetele la control?
Oh, da! Și e cumva minunat, pentru că am văzut viitoare mamă când era bebeluș, iar acum se pregătește să fie femeie. E miraculos! Și țin minte aproape toate pacientele, cu toate că-n întreaga carieră am avut în jur de 50.000. Poate plus câteva sute.
A contribui la o nouă viață vă dă puteri?
Când merg dimineața spre spital, cu senzația că lumea s-a oprit în loc și știu că acolo se nasc vieți, n-ai cum să te simți decât bine. Iar lumea începe dintr-odată să meargă mai departe.
Aveți vreo curiozitate profesională legată de ce se întâmplă acum?
Da, chiar sunt curioasă dacă, la 9 luni de la această perioadă de izolare, va fi un val de nașteri sau din contră, din cauza stresului și a plictiselii membrilor unui cuplu. Nu pot anticipa asta.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro