Apelul declarat de Dorel Săndesc a fost respins ca tardiv pentru că a fost trimis din Serbia, iar judecătorii nu au luat în considerare data înregistrării la poștă în Serbia, ci data la care documentele au ajuns la instanță.
Surse Libertatea au declarat că există posibilitatea ca, prin trimiterea apelului prin poștă, din Serbia, avocații să fi urmărit o tergiversare care să ducă la împlinirea termenului de prescripție.
Mai mulți avocați, independenți de caz, au explicat pentru Libertatea că data de depunere a apelului ar fi trebuit să fie considerată data depunerii scrisorii la poștă în Serbia. Avocații mai spun că Săndesc are acum posibilitatea de a formula o cale extraordinară de atac (recursul în casație), la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Prima condamnare și miza prescripției
Implicat în aprilie 2018 într-un accident rutier în urma căruia o femeie a murit, cunoscutul medic ATI Dorel Săndesc a fost trimis în judecată pentru ucidere din culpă în octombrie 2023. În 13 martie 2026, Judecătoria Timișoara a pronunțat o primă sentință în acest caz, condamnându-l pe Săndesc la un an și opt luni de închisoare cu suspendare. Sentința nu a fost definitivă, putând fi atacată cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare.
Surse Libertatea au explicat că, fiind mai puțin de o lună de la pronunțarea primei sentințe (13 martie 2026) până la împlinirea termenului de prescripție (8 aprilie 2026), posibilitatea prescripției în acest caz era una reală.
Apelul, trimis prin poștă, din Serbia
Cronologia faptelor arată că, după comunicarea hotărârii de condamnare pronunțate de Judecătoria Timișoara, termenul-limită pentru declararea apelului era 30 martie 2026. Potrivit Codului de Procedură Penală, dacă apelul este trimis la instanță prin poștă, cu scrisoare recomandată, data de depunere a apelului este considerată data înregistrării la oficiul poștal. Astfel, chiar dacă apelul ajunge la instanță după o săptămână de la împlinirea termenului de formulare a apelului, este luată în considerare data înregistrării la oficiul poștal.
În cazul lui Dorel Săndesc, apelul a fost depus la poștă în ultima zi în care se putea face lucrul acesta (30 martie 2026), dar la un oficiu poștal din Vršac, Serbia. Scrisoarea cu apelul medicului Săndesc a ajuns la Judecătoria Timișoara în 9 aprilie 2026, la o zi după împlinirea termenului de prescripție a faptei. Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel Timișoara în 16 aprilie, iar în 13 mai a fost stabilit primul termen de judecată.
Curtea de Apel a respins apelul ca tardiv
Conform strategiei avocaților lui Săndesc, fiind împlinit termenul de prescripție, judecătorilor de la Curtea de Apel Timișoara nu le rămânea în acest caz decât să constate că fapta s-a prescris, să închidă dosarul, iar managerul Spitalului Județean Timișoara să scape de condamnarea dispusă de prima instanță.
Magistrații din apel nu au mai intrat însă în discuția pe fondul cazului, respingând apelul ca tardiv. Concret, judecătorii au decis că apelul a fost depus după termenul-limită și l-au respins pe procedură, fără să mai judece fondul.
Cum își justifică judecătorii Curții de Apel Timișoara decizia
Motivarea hotărârii de respingere a apelului ca tardiv, studiată de Libertatea, arată și de ce au refuzat judecătorii Curții de Apel Timișoara să considere ca dată de declarare a apelului data de depunerii documentelor la oficiul poștal din Serbia. Practic, judecătorii au considerat că „oficiul poștal” la care se face referire în lege trebuie să fie din România.
„O recipisă emisă de un operator poștal străin poate constitui un element probator de fapt, dar nu produce, în procesul penal român, efectul special de conservare a termenului prevăzut de art. 270 alin. (1) C.proc.pen”, au arătat judecătorii Curții de Apel Timișoara, potrivit cărora „numai recipisa emisă în cadrul unui serviciu poștal reglementat și autorizat potrivit legislației naționale poate fundamenta ficțiunea legală a depunerii în termen a unui act”.
„(..) un înscris emis de un operator poștal străin, care funcționează sub imperiul altei legislații și în afara mecanismelor de autorizare și control instituite de dreptul român, nu poate produce, prin el însuși, același efect derogator”, se mai arată în hotărârea Curții de Apel Timișoara, studiată de Libertatea.
Judecătorii care i-au respins lui Săndesc apelul ca tardiv au subliniat că în cazul trimiterii scrisorii din străinătate „data relevantă pentru verificarea respectării termenului este data primirii apelului la instanța competentă (n.r. – Judecătoria Timișoara în acest caz)”. „Dacă această dată este ulterioară expirării termenului de 10 zile, apelantul este decăzut din exercițiul căii de atac, iar apelul se respinge ca tardiv”, a mai subliniat Curtea de Apel Timișoara.
Săndesc ar putea apela la o cale extraordinară de atac
Nici Dorel Săndesc, nici avocatul lui nu au dorit să comenteze decizia Curții de Apel Timișoara. Mai mulți avocați specializați în Drept Penal consultați de Libertatea au declarat însă că, potrivit Codului de Procedură Penală, în situații de acest fel data de declarare a apelului trebuie să fie considerată data de înregistrare a scrisorii la poștă, indiferent că este vorba de un oficiu poștal din țară sau din străinătate. „Codul de Procedură penală spune «oficiul poștal», nu «oficiul poștal național». Judecătorii au adăugat la lege”, a declarat un avocat penalist.
Viorel Pașca, avocat specializat în drept penal, care a fost și coordonatorul tezei de doctorat a Laurei Codruța Kovesi, a declarat pentru Libertatea că în cazul trimiterii apelului prin poștă din străinătate trebuie luată în considerare data înregistrări la oficiul poștal de acolo. „E considerat în termen dacă e data poștei, indiferent că e poșta în România sau în străinătate”, a declarat Viorel Pașca, potrivit căruia, în cazul ignorării datei de depunere la un oficiu poștal din străinătate „este o aplicare greșită a legii”.
La rândul său, avocatul Mircea Crețu, fost judecător la Secția Penală a Curții de Apel Timișoara, a declarat pentru Libertatea că în cazul trimiterii documentelor prin poștă din străinătate trebuie luată în considerare data înregistrării la oficiul poștal de acolo. „Trimiterea prin scrisoare recomandată este considerată în termen. Nu îți spune de la ce oficiu poștal. Dispoziția asta exista și în Codul din 1968, când nu ne deplasam în străinătate. Noi suntem acum în 2026. Ceea ce a vrut legiuitorul să spună este că, dacă nu m-am prezentat fizic, pot trimite prin poștă. În practică se ia în considerare și trimiterea prin e-mail sau prin curier. Legiuitorul vrea să spună că, de fiecare dată când ai depus altfel decât fizic (prin poștă, prin e-mail, prin curier) să fii în termen chiar dacă nu te-ai prezentat fizic”, a explicat Mircea Crețu.
Avocații consultați de Libertatea au declarat că, având în vederea decizia Curții de Apel Timișoara, avocații lui Dorel Săndesc ar putea apela la o cale extraordinară de atac, recursul în casație, care trebuie judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Chiar dacă această cale de atac este una restrictivă, în cazul unei admiteri a recursului în casație, judecătorii Curții Supreme ar putea casa hotărârea Curții de Apel Timișoara și trimite dosarul pentru rejudecarea apelului pe fond, cu consecința încetării dosarului penal ca urmare a prescripției. În cazul unei respingeri a recursului în casație, dacă acesta va fi formulat, va fi menținută pedeapsa de un an și opt luni de închisoare cu suspendare, aplicată de Judecătoria Timișoara și menținută de Curtea de Apel Timișoara prin respingerea apelului ca tardiv.
Accidentul din a doua zi de Paște
Accidentul în urma căruia medicul ATI Dorel Săndesc a ajuns să fie trimis în judecată pentru ucidere din culpă a avut loc în a doua zi de Paște din 2018. Aflat la volanul unei mașini Jaguar, medicul a intrat fără să se asigure într-o intersecție și a lovit o Dacia Logan în care se aflau Ofelia și Petrișor Marincu, patronii unui hotel din Giroc, împreună cu fiica lor.
Medicul i-a acordat imediat îngrijiri victimei de 53 de ani, până la sosirea ambulanței, apoi, femeia a fost operată la spital și starea ei s-a îmbunătățit în primă fază. „Suntem foarte bine. Eu şi fiica mea am mers pe picioare la spital pentru investigaţii şi am plecat pe picioare. Soţia a rămas acolo. Acum este foarte bine. Are şanse de sută la sută să nu aibă nevoie nici de recuperare”, declara soțul femeii, la scurt timp după accident, pentru „Adevărul”.
„(…) îi mulțumim Lui Dumnezeu că el a fost vinovatul și nu altcineva deoarece el a știut cum să procedeze când vine vorba de primul ajutor, pasul cel mai important în cazul oricărui accident, și pentru că s-a ocupat în permanență de ea”, a scris, la vremea respectivă, și fiica femeii rănite în accident, pe Facebook.
După nouă luni de la accident, timp în care a fost spitalizată, Ofelia Marincu a decedat, iar medicul Săndesc a fost pus sub acuzare pentru ucidere din culpă și trimis în judecată în octombrie 2023. Pe parcursul procesului, Dorel Săndesc a invocat culpă comună în producerea accidentului, prin faptul că șoferul care avea prioritate circula cu viteză, dar a invocat și faptul că victima nu purta centură de siguranță.
Potrivit Hotnews, pe parcursul procesului Dorel Săndesc a invocat și faptul că starea de sănătate a victimei s-a ameliorat pe parcursul spitalizării, dar „episoadele infecțioase repetate, complicate cu sepsis și șoc septic” nu au permis transferul într-o clinică de recuperare, iar starea de sănătate a pacientei s-a agravat progresiv. Potrivit sursei citate, avocații medicului au invocat inclusiv faptul că organismul victimei era vulnerabil pentru că, anterior accidentului, aceasta urmase o cură de slăbire, fără supraveghere medicală.
Mai mulți specialiști consultați de Libertatea au explicat că decizia definitivă a Curții de Apel Timișoara nu îi afectează lui Dorel Săndesc funcția de manager al Spitalului Județean Timișoara pentru că fapta pentru care a fost condamnat la închisoare cu suspendare nu are legătură cu activitatea de la spital, iar în lipsa unei decizii care să îi interzică exercitarea funcției, medicul poate rămâne manager al unității medicale.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_19947b0378035aadea4bd378d47a55e1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_138034c9234520d94c51f6fcf8a2fb60.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_539861709a48493e45c2b234ee9829bc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_bd1f78fa0f044cd6cff4b63cf32bd566.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_0ec48a868dc925d82c761ae7c7104b94.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_72513e0a919ab8a75b123de8082a4593.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/50_ea48cdb728b4d42e7dd54c8453713add.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_470dcc65778cc5b50b804af164a65502.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_86304c9220e533779ee4353343ab1543.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_36b135ac6424bc9f4169fdc79251f506.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_f33ea0e75d8e3678ca80e44a737d5275.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_8dacdaeca23bbd0a3bfdd3f8e159682f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_bc987c20aa59ada7b8f2452a3cea5ba6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_cdc405878774fb05c48bf5542371db33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_032ace652625d0c873d399401f9d1ee4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_87775f205cd1ed9fb9c48478983bd359.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_c173e7af3356fddf352cd8a2783076ec.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_797ed083a678ff15ef048874f8a1d837.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_fdebf8c7db0bdc05a0735a4d4934e312.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_0d80b1ce5dbae694dffd9e6cd88d82b2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_fb22d63891c51362d65da37702e1317b.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_7e94d5fdc638a309ea74ffac354ea4aa.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_823e2bc0dd4d6f674ae6d94d37a7987b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/ploaie-si-grindina-vreme-meteo.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/vreme-ploaie-femeie-umbrela-strada.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_2f201f7512c0f5de79d4de42f4af4f26.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_c07993e9d2dd9e552b208b9a8014f0b9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/gabriel-fatu.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/andreea-banica-schimbare-de-look.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_a67c21e06aecf7a266a86f11ad8db9d0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_0518049c70eaeb0d7d4330ae56c7664f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_e4919706ecd771b5d1767e84e9c68c5e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_b16d8f56b7dd8450b9c3c37d03345cb9.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/palatul-victoria-guvernul-romaniei-shutterstock2310511253-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/ilie-bolojan-despre-revenirea-la-guvernare-daca-psd-recunoaste-ca-nu-are-solutii-vedem-ce-este-de-facut-e1778089698134.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/casa-maicii-domnului-principala-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/2026q2dplatformsummergoawabeessencemodelimage01-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/taiem-inflatia2560x1440px.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/mein-kampf-in-regia-lui-marcel-belai4-foto-volker-vorneh5.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/avc-doctor-pacient.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2018/05/sfintii-constantin-si-elen-e1526724680145.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/05/inaltarea-domnului-2025-traditii-obiceiuri.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/de-ce-ne-dam-cu-parfum-pe-incheietura.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/de-ce-se-aude-un-bazait-in-prize-sau-intrerupatoare.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/colaj-controale-anpc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/programul-care-promitea-intabularea-gratuita-a-tuturor-terenurilor-si-cladirilor-din-romania-s-a-transformat-intr-un-mare-esec-administrativ--foto-profimedia-e1779347605725.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/liste-intretinere-e1779347619787.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/vant-puternic-2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/transparenta-banilor-ong-urilor--foto-ilustrativ-shutterstock-gemini2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/consultari-partide-politice-cotroceniinquamphotosoctavganea-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/sorin-grindeanu-si-nicusor-dan-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/mihai-jurca-originalgovr6263.jpeg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.