Metoda „Dividendul” face victime în Brăila. Oamenii sunt păcăliți că vor primi bani și rămân cu conturile goale
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un nou tip de înșelăciune telefonică a început să facă victime în Brăila. Metoda de spoofing este cunoscută sub numele de „Dividendul”, conform publicației locale Obiectiv Vocea Brăilei.
Cuprins:
Victimele sunt sunate și anunțate că au bani de primit, dar li se cer datele personale și bancare.
Cazul unei femei din Brăila
O femeie din Brăila a primit un astfel de telefon vineri după-amiază, fiind informată că are de primit dividende de peste 4.000 de lei.
Apelantul s-a recomandat ca Daniel Prisăcaru, de la SIF Muntenia, și i-a cerut date bancare pentru a nu pierde „dividendele”.
Femeia a cerut un formular oficial pe e-mail sau WhatsApp, dar nu a mai primit niciun răspuns, iar apelantul nu a mai fost de găsit, conform sursei citate.
Cum este realizată metoda „Dividendul”
Metoda de înșelăciune „Dividendul” se răspândește printre cetățenii din Brăila, care sunt contactați telefonic și anunțați că au bani de primit.
Apelantul, pretinzând că este de la SIF Muntenia, explică că totul trebuie rezolvat rapid, fie prin prezentarea la București, fie prin transfer bancar.
Apelurile se fac vinerea după-amiaza, pentru a pune presiune pe victime, care nu pot ajunge la București în weekend și sunt tentate să ofere datele bancare.
„M-a sunat și mi-a spus pe nume, apoi m-a anunțat că am de luat contravaloarea unor dividente care s-au dat gratuit de stat în 2002, cu o valoare de peste 4.000 de lei. A mai spus că suma de bani se poate ridica personal de la sediul din București sau se poate face plata bancară de către ei în contul bancar, chiar m-a întrebat dacă am aplicația bancară pe telefon”, a povestit femeia pentru sursa citată.
„În plus, a precizat că dacă nu se face plata în două-trei zile, banii se pierd de către beneficiar. Era clar că nu puteam ajunge în București atât de repede, plus că era weekend, dar am avut suspiciuni cu privire la acest apel telefonic. Am cerut să îmi trimită un act oficial pe adresa de e-mail sau pe WhatsApp pentru a vedea acolo numele și suma pe care o am de primit”, a mai povestit femeia, explicând cum a reușit să scape de escroc fără să vrea.
„A spus că o să îmi trimită, dar nu am mai primit vreun semn. Chiar am încercat să sun pe acel număr de pe care am fost apelată și intră un fond muzical, fără a răspunde cineva. Sigur este o înșelăciune, iar oamenii trebuie să fie atenți, să nu dea datele personale”, a mai specificat femeia din Brăila.
IPJ Brăila nu a primit sesizări legate de această metodă
Conform unei discuții cu angajații SIF Muntenia, mai multe persoane din Brăila ar fi fost contactate în încercarea de a se sustrage de la ei informații bancare prin metoda „Dividentul”. De asemenea, mai multe persoane au contactat call-centerul SIF Muntenia pentru a întreba de dividente.
Cu toate acestea, Inspectoratul de Poliție Județean Brăila nu a primit până la acest moment nicio sesizare cu privire la acest tip de înșelăciune și nu au existat nici reclamații.
Fraudele telefonice și online
Anul trecut, o nouă metodă de fraudă telefonică a ajuns în România și este urmărită de polițiști. Metoda, cunoscută sub numele de Vishing (voice phishing), implică obținerea de date personale prin convorbiri telefonice în care infractorii se prezintă ca reprezentanți ai unor entități private.
„Vishingul (voice phishing) este o metodă de înşelăciune prin care autorii apelează şi poartă convorbiri telefonice cu persoanele vătămate şi pretind a fi reprezentanţi ai unor entităţi private. Prin utilizarea unor tactici ingenioase de manipulare, ei obţin date personale sau informaţii financiare de la persoanele vătămate”, a anunțat Poliția Română.
Prevenirea fraudelor online
Recent, polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila - Compartimentul Analiza şi Prevenirea Criminalităţii au colaborat cu specialiști ai Centrului de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Brăila într-o activitate informativ-preventivă privind fraudele online și prevenirea traficului și consumului de substanțe interzise.
„În ultima perioadă se constată o creștere a sesizărilor referitoare la săvârșirea unor infracțiuni de înșelăciune în mediul online care au ca bază folosirea în mod nelegitim a imaginii și a numelui unor personalități publice sau celebrități din România, pentru a-i atrage pe oameni să investească în produse sau fonduri de investiții false cu promisiunea că vor câștiga sume de bani de câteva ori mai mari decât investiția inițială”, arată polițiștii.
