Militarul criminal vrea sa se sinucida
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mihai Baragan si Vasile Magureanu, dezertorii ucigasi de la UM 01461 - Francesti (depozit de armament al MApN), sunt incarcerati la Politia Valcea, iar ancheta e continuata de procurorii militari bucuresteni. Baragan, initiatorul actiunilor criminale, s-a aratat indiferent fata de tot ce facuse pana atunci si, ca si camaradul sau, Magureanu, nu si-a negat nici un moment vinovatia. A povestit degajat totul si a recunoscut ca el a condus masina care l-a ucis pe Ion Stefanoiu si ca tot el a tras in seful garzii. Speriat, probabil, de anii grei de inchisoare care il asteapta, Baragan a spus ca se va sinucide atunci cand i se va ivi ocazia. La randul sau, Magureanu a dezvaluit faptul ca in UM 01461 se punea la cale o dezertare in masa. De aceea responsabilii MApN au declansat in unitate o ancheta fara precedent, mai ales ca satenii povestesc ca militarii sunt vazuti zi si noapte prin localurile din Francesti.
Baragan si Magureanu vor fi adusi la Bucuresti, la Spitalul Militar Central, pentru a fi supusi unor expertize psihiatrice si psihologice. Aceste examinari vor fi urmate de o alta, medico-legala, pentru a se stabili daca criminalii aveau discernamant in momentul comiterii faptelor. In plus, se vor face verificari cu privire la existenta avizelor psihiatrice si psihologice necesare efectuarii serviciului de garda.
Orice tanar din Romania care a implinit varsta de 20 de ani poate fi recrutat si, dupa caz, incorporat pentru satisfacerea stagiului militar. Printre altii, "nu indeplinesc serviciul militar alienatii si debilii mintalii cei clasati inapti pentru serviciul militar cu scoatere din evidenta pentru invaliditati sau boli permanente, personalul hirotonit sau ordinat care apartine cultelor religioase recunoscute de lege, cei condamnati la inchisoare, pe timpul executarii pedepsei, precum si cei arestati preventiv sau trimisi in judecata pana la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a solutionat cauza penala si cei care au suferit condamnari cu inchisoare peste 5 ani pentru infractiuni comise cu intentie". Cel putin asa prevede Legea 46 din 5 iunie 1996. Dupa cum lesne se poate observa, criminalul Mihai Baragan, care era cercetat intr-un dosar penal (n.r. fapta comisa in octombrie 2000) pentru participare la un atac armat, a "scapat" in armata (n.r. mai 2001) fiindca procurorul n-a reusit, timp de opt luni, sa redacteze un rechizitoriu si sa-l trimita - sau nu - pe Baragan in judecata. Acum, autoritatile recunosc ca tanarul ar fi trebuit incorporat numai dupa ce organele de cercetare penala si-ar fi spus ultimul cuvant, dar motiveaza ca nu au stiut despre fapta.
Procedura recrutarii se declanseaza inainte cu un an ca tanarul sa plece in armata. El primeste o recomandata prin care este instiintat ca trebuie sa se prezinte la comisariatul militar din zona in care locuieste. O comisie formata din cinci persoane, un ofiter de la Judet sau Municipiu, un ofiter sau un subofiter de la centrul militar respectiv, un delegat al Consiliului Local, un ofiter sau un subofiter de la politia din localitate si un medic (de regula generalist) de la Directia Sanitara se ocupa de toate formalitatile. Fiecare dintre ei analizeaza trecutul tanarului si, respectiv, starea sa de sanatate. Datele vor fi coroborate si cu o ancheta sociala efectuata de un reprezentant al MApN la domiciliul viitorului militar in termen. Urmeaza examinarea medicala si testele psihologice.
Numai ca nu intotdeauna testele de la recrutare coincid cu cele de dupa incorporare. De exemplu, numai la Jandarmeria Romana, in contingentul incorporat pe data de 1 noiembrie 2001, au fost lasati la vatra, pe motive medicale, 80 de recruti care sufereau de diverse afectiuni. Alti 707 militari au fost supusi testelor psihologice, ale caror rezultate au aratat faptul ca respectivii nu ar fi trebuit sa ajunga la "Jandarmi". Cinci recruti aveau amenzi penale si doi sunt cercetati penal. In acest fel, profesionalismul unei institutii puse tocmai sa apere ordinea publica e pus la indoiala.
Teste pentru recruti:
Testele psihologice care au un rol determinant in ramanerea individului in armata si in repartizarea sa la o arma sunt de-a dreptul ilare. Intr-un interval de timp determinat, recrutul trebuie sa raspunda la intrebari precum "iti iubesti familia?", "te droghezi?", "consumi alcool?", "ai furat?", "ai avut intentia sa te sinucizi?, "ai vrut sa iti omori parintii?", "ai avut probleme cu politia?", considerate a fi relevante in cunoasterea profilului psihologic al celui ce urmeaza sa imbrace haina militara.
Gabriel Campeanu, 22 ani, student: Nu mi s-ar parea o decizie rea eliminarea obligativitatii stagiului militar. Sa se dea libertatea fiecaruia de a alege daca vrea sau nu sa faca armata.
Rodica Magirescu, 60 ani, farmacist: Stagiul militar sa fie obligatoriu. Asa am fost obisnuiti si asa cred ca e cel mai bine. Militaria e o scoala buna pentru baieti.
Iulian Sandulescu, 19 ani, electrician: Eu sunt de acord cu obligativitatea armatei. Si asa cred ca este cel mai bine. O sa fac in curand si eu armata si as fi facut-o si daca nu era obligatorie.
Mihai Calota, 49 ani, arhitect: Mi s-ar parea mult mai corect ca serviciul militar sa nu mai fie obligatoriu. In orice caz la ora actuala armata in Romania mi se pare ca nu are suficienta importanta.
