OMS atrage atenția asupra creșterii numărului de sinucideri la nivel global. Unde se situează România
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În contextul sinuciderii unor vedete internaționale precum stilista americană Kate Spade şi maestrului bucătar Anthony Bourdain, OMS atrage atenția asupra creșterii numărului de sinucideri la nivel global și a necesității luptei împotriva acestui fenomen.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a subliniat faptul că peste trei sferturi din cazurile de suicid se produc în ţările în dezvoltare. Aproape 800.000 de persoane se sinucid în fiecare an pe plan mondial, iar suicidul reprezintă a doua cauză de deces în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 şi 29 ani.
Potrivit unui raport realizat de World Life Expectancy pe baza datelor colectate de la OMS, România se situează pe locul 100 din 183 de țări. În țara noastră rata sinuciderilor este de 9,4 din 100.000 de decese. Pe primele locuri în lume se situează Sri Lanka cu o rată de 34,6, în timp ce pe ultimul loc este Antigua și Barbuda cu nicio sinucidere în 2017.
Raportul World Life Expectancy, țările europene cele mai afectate de sinucidere sunt Lituania, Belarus, Polonia, Rusia, Letonia, Ucraina, Belgia, Ungaria, Slovenia, Estonia, Finlanda și Suedia.
Datele prezentate de reprezentanții OMS arată că în Statele Unite, 45.000 de persoane s-au sinucis în 2016, marcând o creştere îngrijorătoare - de 30% - în raport cu anul 1999. "E dificil de explicat, poate parţial din cauza epidemiei de opiacee sau a crizei financiare din 2008, care s-a tradus prin concedieri ce au afectat milioane de persoane”, a explicat pentru AFP David Brent, profesor de psihiatrie la facultatea de medicină din cadrul Universităţii Pittsburgh.
Specialiștii spun că prevalența sinuciderilor a fluctuat în timp, a crescut adeseori în timpul perioadelor marcate de dificultăți sociale precum Marea Criză din 1929. "Adevărata întrebare vizează motivul pentru care noi nu am făcut mai mult în acest sens, întrucât rata actuală a sinuciderilor din Statele Unite este echivalentă cu cea din urmă cu un secol” a explicat psihiatrul Richard Friedman.
El a îndemnat comunitatea internaţională "să declare război sinuciderilor, aşa cum am procedat în cazul crizelor sanitare asociate cu HIV şi cu bolile cardiovasculare, prin alocarea fondurilor necesare spitalelor şi programelor de cercetare”.
Ţările afectate de războaie, precum Sri Lanka, sunt cele mai afectate, în timp ce Coreea de Sud şi Japonia se află în fruntea clasamentului ţărilor industrializate afectate de flagelul sinuciderilor. "Războiul, dezastrele naturale, violenţele şi abuzurile sexuale (...) sunt factori asociaţi pe scară largă cu comportamentul suicidal", avertizează OMS.
Psihologii spun că cele mai multe dintre persoanele sinucigaşe sunt afectate "de cel puţin o tulburare mintală" netratabilă, precum depresia, anxietatea şi dependenţa. Însă alţi factori, precum izolarea, pierderea locului de muncă, a unei persoane apropiate şi despărţirile amoroase, pot să determine o persoană să se sinucidă, potrivit autorităţilor sanitare americane.
Fenomenul afectează toate păturile societăţii, toate categoriile de vârstă. Persoanele tinere, mai uşor de influenţat, sunt cele mai vulnerabile în faţa riscului de "sinucidere prin imitare", aceste cazuri fiind frecvente în special în urma sinuciderilor unor celebrităţi.
Anumite profesii sunt deosebit de vizate - militari, agricultori - ca şi minorităţi etnice sau sexuale care sunt supuse unor discriminări: populaţiile aborigene sau indigene, migranţi şi refugiaţi, homosexuali, transsexuali.
