Orașul din România cu cea mai bună calitate a vieții. Clasamentul ia în considerare 114 localități relevante din Europa
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Platforma globală Numbeo.com, utilizată de companii și cercetători din întreaga lume drept reper pentru clasificarea calității vieții, a publicat recent topul orașelor din lume unde merită să trăiești la începutul anului 2026.
Cuprins:
România este prezentă în clasament cu 4 orașe (București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași).
București, ultimul loc între orașele românești
Primul oraș românesc din clasament este Timișoara, plasat pe locul 58 dintr-un total de 114 localități europene relevante, analizate în cadrul indicelui calității vieții 2026. Capitala Banatului a primit un scor general de 169,82 de puncte.
Pe locul 63 este plasat orașul Cluj-Napoca (164,9), în timp ce Iași (141,3) este al 90-lea.
București este pe locul 95, cu un indice de 134,4.
În clasamentul dat publicității de Numbeo în 2025, Timișoara se afla pe locul 53, iar Cluj-Napoca pe 55.
Indicele estimează calitatea generală a vieții într-un oraș sau țară, luând în considerare factori precum puterea de cumpărare, poluarea, accesibilitatea locuințelor, costul vieții, siguranța publică, calitatea asistenței medicale, timpul de navetă și clima.
„Acest indice se bazează pe date și sondaje efectuate de Numbeo, reflectând percepțiile și experiențele vizitatorilor site-ului și se străduiește să furnizeze informații exacte și actualizate, filtrând potențialul spam și asigurând un număr suficient de colaboratori pentru fiecare locație. Indicele este calculat folosind o formulă empirică care atribuie ponderi fiecărui factor în funcție de importanța sa. Deși formula specifică poate varia în timp, aceasta combină în mod consecvent datele colectate pentru a produce o reprezentare numerică a calității vieții”, susțin reprezentanții platformei.
Timișoara, aproape de capitala Cehiei
Timișoara se află la aproximativ același nivel cu orașele Antwerp din Belgia, Birmingham din Marea Britanie, puțin peste Trieste din Italia și foarte aproape de capitala Cehiei, Praga. Orașul din Banat a primit calificative mari în ceea ce privește puterea de cumpărare a locuitorilor, siguranța publică și indicele de sănătate, respectiv un scor foarte bun în privința regimului climatic.
Orașul stă bine și în ceea ce privește costul vieții și timpul de deplasare în trafic și are probleme „moderate” în ceea ce privește poluarea și raportul dintre prețul locuințelor și veniturile locuitorilor. Toate acestea fac din Timișoara, potrivit datelor statistice publicate de platforma citată, un oraș cu un index al calității vieții „foarte ridicat”.
Criteriul care coboară Cluj-Napoca
Cluj-Napoca este plasat în clasament peste Manchester (Marea Britanie) și Genoa (Italia) și la mai puțin de un punct de Lyon (Franța). Orașul din Ardeal are scoruri ridicate la indicii privind sănătatea, clima, criminalitatea și nivelul puterii de cumpărare.
Clujenii resimt un nivel moderat al poluării și stau relativ bine și în ceea ce privește costul vieții și timpul pe care îl petrec în trafic.
Criteriul care coboară semnificativ scorul general al orașului este raportul dintre prețul locuințelor și venituri, care îl plasează pe locul 88 între cele 114 analizate, respectiv pe ultimul loc în România. Cu alte cuvinte, Cluj-Napoca înregistrează una dintre cele mai mari diferențe, la nivel european, între veniturile locuitorilor și prețul locuințelor.
Orașul este recunoscut în România ca având cea mai scumpă piață imobiliară, cu o medie de 3.000 de euro pentru un metru pătrat de spațiu locativ. Cu toate acestea, Cluj-Napoca este plasat la limita inferioară a calificativului „foarte ridicat”, în privința calității vieții.
Iași, un punct sub Budapesta
Municipiul Iași se află la aproximativ același nivel cu orașul Novi Sad din Serbia, respectiv cu un punct peste Minsk (Belarus) și cu un punct sub Budapesta (Ungaria).
Orașul din Moldova are scoruri bune în ceea ce privește indicii de sănătate, climă, costul vieții și timpul petrecut în trafic, respectiv „moderate” în privința poluării, puterii de cumpărare, sănătății și raportului dintre venituri și valoarea imobilelor. Toate acestea fac ca Iașiul să aibă un scor general „moderat”. În același cadru este plasat și Bucureștiul.
Capitala României are indici ridicați la puterea de cumpărare, rata criminalității, clima și costul vieții și scoruri echilibrate la sănătate și la raportul venituri/preț locuințe. Cel mai mare oraș al țării stă prost la capitolele poluare (locul cinci din 114 orașe europene) și timpul petrecut în trafic (locul opt din 114 orașe europene).
Calitatea vieții în București este, potrivit studiului, apropiată de cea a două orașe din Grecia: Atena și Salonic, fiind mai ridicată față de două orașe importante ale Italiei: Milano și Napoli.
Cinci orașe din Olanda, în primele zece din Europa
Olanda este țara europeană cu cele mai performante orașe din punct de vedere a calității vieții. Haga, Eindhoven, Utrecht și Rotterdam ocupă primele patru locuri în clasamentul realizat de platforma Numbeo.
Între primele zece se mai regăsesc Copenhaga (Danemarca), Luxemburg, Goteborg (Suedia), München (Germania), Groningen (Olanda) și Frankfurt (Germania). Ultimele cinci locuri sunt ocupate de Odesa și Dnipro din Ucraina, Ekaterinburg și Novosibirsk din Rusia, respectiv capitala Albaniei, Tirana, orașul relevant considerat ca având cea mai slabă calitate a vieții din Europa.
Opt factori luați în considerare
Indicele (cu cât este mai mare, cu atât este mai bine) este o estimare a calității generale a vieții și ia în considerare opt factori.
Astfel, costul vieții și puterea de cumpărare evaluează accesibilitatea bunurilor și serviciilor în raport cu nivelul veniturilor (cu cât este mai mare, cu atât este mai bine), iar raportul preț locuințe/venituri redă costul și accesibilitatea locuințelor (cu cât este mai mic, cu atât este mai bine).
Poluarea măsoară percepția asupra factorilor de mediu, cum ar fi calitatea aerului și a apei (cu cât este mai mic, cu atât este mai bine), în timp ce rata criminalității analizează prezența percepută a activității criminale și siguranța generală (cu cât este mai mare, cu atât este mai bine).
Ultimii trei indici sunt sănătatea, prin care se evaluează eficiența, accesibilitatea și disponibilitatea serviciilor medicale (cu cât este mai mare, cu atât este mai bine), traficul și durata deplasărilor, cu ajutorul căruia se examinează durata medie și condițiile deplasărilor zilnice (cu cât este mai mic, cu atât este mai bine), respectiv clima orașului (cu cât este mai mare, cu atât este mai bine).
