Paralelele periculoase între ambițiile lui Vladimir Putin în Ucraina și pretențiile lui Xi Jinping asupra Taiwanului | Analiză CNN
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„Putin și Xi Jinping sunt asemănători”, a constatat fosta purtătoare de cuvânt a președintelui Taiwanului, Kolas Yotaka, după recentul interviu acordat de președintele rus jurnalistului Tucker Carlson, scrie corespondentul CNN Will Ripley într-o analiză despre justificările lui Vladimir Putin pentru invazia sa în Ucraina și retorica lui Xi Jinping în privința Taiwanului.
Cuprins:
Atât liderul de la Moscova, cât și cel de la Beijing „cred că reprezintă vechea putere imperială din țările lor. Și că sunt liderii aleși care își pot apăra țările de puterile străine. Ei cred că sunt cei aleși. Și vor să rămână la putere pentru totdeauna. Dar acest lucru este înfricoșător. Și este un nonsens”, și-a explicat Kolas Yotaka afirmația despre asemănarea dintre Putin și Xi.
„Ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina se poate întâmpla mâine în Taiwan”
Vladimir Putin și-a justificat agresiunea militară împotriva Ucrainei, în parte invocând nemulțumiri istorice și naționalismul, raționament care reprezintă un ecou al narațiunii liderului chinez Xi Jinping, care încadrează în mod constant pretențiile Beijingului asupra Taiwanului prin prisma drepturilor istorice și a întineririi naționale, notează semnatarul analizei.
Referindu-se la paralelele dintre justificările lui Putin pentru invazia în Ucraina și retorica lui Xi în privința Taiwanului, Kolas a avertizat că „oricui îi pasă de democrație, oricui îi pasă de drepturile omului, trebuie să fie atent”.
La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a amintit recent că, în 2022, înaintea declanșării invaziei în Ucraina, Putin a mers la Beijing și a semnat un „parteneriat fără limite” cu Xi.
„Și ceea ce vedem este că China și Rusia devin din ce în ce mai apropiate. Așa că, desigur, dacă președintele Putin câștigă în Ucraina, nu este o provocare doar pentru ucraineni... trimite un mesaj nu doar lui Putin, ci și lui Xi că atunci când folosesc forța militară, obțin ceea ce vor. Ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina se poate întâmpla mâine în Taiwan”, a atras atenția șeful NATO.
China susține că Taiwanul face parte din teritoriul său, deși nu a controlat niciodată insula, iar Partidul Comunist aflat la guvernare la Bejing a promis să cucerească Taiwanul inclusiv cu forța dacă este necesar.
Îngrijorările legate de posibilele paralele între Taiwan și Ucraina au sporit odată cu reacția Chinei la invazia rusă din țara vecină.
„Beijingul a refuzat să condamne invazia Ucrainei, în ciuda faptului că a pretins să susțină integritatea teritorială a țărilor în conformitate cu normele internaționale. De asemenea, a pretins imparțialitate în conflict, dar a continuat să își consolideze legăturile economice, strategice și diplomatice cu Rusia - devenind un colac de salvare cheie pentru economia afectată de sancțiuni”, precizează jurnalistul CNN în analiza sa.
„Legături istorice” și „întinerirea națională”
Expunându-și ambițiile teritoriale asupra Ucrainei în interviul acordat lui Tucker Carlson, Vladimir Putin „a vorbit despre drepturi istorice, a respins interferența externă și a justificat brutalitatea neprovocată a Rusiei asupra fostului stat sovietic ca fiind necesară pentru a-și proteja interesele naționale”, mai notează Will Ripley, adăugând că președintele rus a afirmat inclusiv că soldații ucraineni care mor apărându-și țara se identifică de fapt ca fiind ruși.
Pentru Putin, continuă jurnalistul american, legăturile istorice ale Ucrainei cu Rusia sunt adânc înrădăcinate în secole de istorie comună, schimburi culturale și alianțe politice - suficient pentru a justifica includerea acesteia în sfera de influență rusă. El menționează în același timp că Ucraina are și o „istorie lungă și complexă, care include perioade de independență și de dominație străină”.
În mod similar, Xi Jinping a legat „reunificarea” cu Taiwanul de strategia de „întinerire națională” a Chinei.
Populat de mii de ani de populații indigene, Taiwanul a fost anexat în 1683 de dinastia Qing, care a condus insula timp de peste 200 de ani fără a o controla pe deplin, apoi a cedat-o Japoniei imperiale în 1895. Insula a rămas colonie japoneză timp de jumătate de secol, până la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, când a intrat sub controlul guvernului naționalist aflat la putere în China.
În 1949, în urma înfrângerii în fața comuniștilor în războiul civil din China, generalul Chiang Kai-shek și forțele sale naționaliste au fugit în Taiwan, mutând sediul guvernului Republicii Chineze pe insulă.
Astfel, Xi Jinping a pus accent pe legăturile istorice ale Taiwanului cu partea continentală și a întărit retorica Partidului Comunist în jurul preluării controlului asupra insulei.
„Vom continua să ne străduim pentru o reunificare pașnică cu cea mai mare sinceritate și cu cel mai mare efort, dar nu vom promite niciodată să renunțăm la utilizarea forței și ne rezervăm opțiunea de a lua toate măsurile necesare - acest lucru este îndreptat exclusiv împotriva interferențelor forțelor exterioare și a câtorva separatiști care urmăresc independența Taiwanului”, spunea liderul de la Beijing într-un discurs din 2022.
„Oamenii de pe ambele părți ale Strâmtorii Taiwan sunt chinezi și împărtășesc o afinitate naturală și o identitate națională construită pe rudenie și asistență reciprocă. Acesta este un fapt care nu poate fi schimbat niciodată de nimeni sau de vreo forță”, a mai spus Xi Jinping în 2019.
Centrul de studii electorale al Universității Naționale Chengchi din Taiwan a urmărit schimbările în identitatea populației insulei începând din 1992, iar rezultatele unor sondaje au arătat că, în 2023, aproape 62% dintre locuitorii din Taiwan se identifică exclusiv ca taiwanezi, iar cei care se identifică drept chinezi sunt 2,4%, un minim istoric.
Pentru acest rezultat, Beijingul dă vina pe influența așa-numitelor forțe externe, precum Statele Unite.
Atât în interiorul cât și în afara Taiwanului există o opinie larg răspândită, potrivit căreia Xi Jinping își dorește să aducă insula pe orbita comunistă a Chinei până în 2049, când va fi marcată cea de-a 100-a aniversare a conducerii partidului asupra Chinei continentale.
„Conducerea lui Xi Jinping este caracterizată de un grad ridicat de încredere în sine proiectivă. Îl auziți tot timpul pe Xi Jinping vorbind despre faptul că Estul este în creștere, iar Vestul este în declin. Odată cu această încredere proiectată crescută vine și o cerere crescută pentru ca Xi Jinping să obțină rezultate, de asemenea, ceea ce explică de ce îl vedeți pe Xi Jinping fiind mult mai puțin răbdător în ceea ce privește problema Taiwanului”, explică Wen-Ti Sung, cercetător la Global China Hub, Atlantic Council.
Semntarul analizei mai amintește, în acest context că, în ultimii ani, China și-a intensificat semnificativ acțiunile de intimidare militară a Taiwanului, folosind diverse tactici pentru a-și afirma pretențiile teritoriale, inclusiv intruziuni frecvente în spațiul aerian, manevre navale și exerciții militare de amploare desfășurate în apropierea insulei.
Astfel, analiștii spun că dezvoltarea militară a Chinei, eforturile de modernizare și desfășurarea de armament avansat subliniază și mai mult intenția sa de a constrânge și intimida Taiwanul, ceea ce duce la amplificarea tensiunilor din regiune.
Limitele comparației dintre Taiwan și Ucraina
În ceea ce privește viitorul Taiwanului, există unele limite în comparația cu Ucraina, notează jurnalistul CNN.
„Taiwanul a obținut un sprijin internațional semnificativ, chiar dacă neoficial, inclusiv din partea Washingtonului, ceea ce complică orice încercare a Beijingului de a anexa insula cu forța. În plus, angajamentul SUA de a furniza Taiwanului mijloacele necesare pentru a se apăra, în conformitate cu Legea privind relațiile cu Taiwan, diferențiază și mai mult situația de cea din Ucraina”, scrie Will Ripley.
Astfel, felul în care comunitatea internațională se comportă față de Putin și față de semnele de agresiune ale Chinei în privința Taiwanului ar putea avea un impact asupra calculelor lui Xi, cred experții.
În același timp însă, există îngrijorări legate de insistența lui Xi că toate chestiunile legate de Taiwan sunt „afaceri interne”, astfel că la Taipei sunt temeri că este doar o chestiune de timp până când Xi Jinping, la fel ca Putin, își va pune avertismentele în practică.
Foto: Hepta
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
Didialex 27.02.2024, 18:13
Toti dictatorii si toti cei opusi vestului sunt la fel.Bun,sunt la fel.De ce nu va imprieteniti cu ei?de ce nu ii chemati in NATO?Popoarele astea sunt viitorul din toate punctele de vedere relevante:demografic,economic,ca resurse naturale.Chiar nu inteleg de ce vrea Vestul sa intre in razboi cu aceste tari si altele,au de 6 ori mai multa populatie,de 10 ori mai putine datorii externe si mult mai multe resurse si imposibil de cucerit.Faceti pace cu ei pana nu devenim cersetorii lor.
Didialex 27.02.2024, 18:18
Si as mai avea ceva de comentat:poate ca acesti lideri sunt asa de longevivi la conducerea tarii lor pt ca tarile lor sunt constant amenintate de atacurile de orice natura ale vestului si in lipsa unei viziuni mai puternice,raman ei.Daca maine ar pune mana SUA pe toata China si Rusia...eu stiu cine s-ar imbogati de pe urma lor.Acei oameni care se vor imbogati nu vor fi nici rusi nici chinezi,tot americani,deci,despre ce vorbim?
Didialex 27.02.2024, 18:32
Cel mai mare paradox al existentei noastre:De ce Nato refuza sa cheme Rusia si China in alianta.Va dati seama cate s-ar rezolva?Politic,militar,economic.Rusia a cerut intrarea dar a fost refuzata.China n-a cerut-o.Dar de ce nu sunt invitate ci doar "contracarate"?Macar un tratat intre Nato-China,Nato-Rusia nu vor sa faca.De ce?De ce nu vrea acest Nato decat sa le catalogheze pe cele doua tari ca amenintari dar nu vrea sa faca nici un demers cu ele si sa ii respecte.
VolodimirZelenski 28.02.2024, 08:46
Cel mai mare paradox al mintii tale: existenta ei. Intrarea NATO e un lucru bilateral. Trebuie sa vrei, dar trebuie sa fii si acceptat. Ca intr-o relatie interumana.
VolodimirZelenski 28.02.2024, 08:47
Ultima data cand cineva a vrut sa se imprieteneasca si sa se alieze cu un dictator, a izbucnit WW2. Deci nu, multumesc.