Parcul Grozăvești se află în sectorul 6, lângă Universitatea Politehnica, la un pas de Palatul Cotroceni. Are opt hectare acoperite de copaci uscați, buruieni înalte și dese și alei înguste și crăpate. Din cele opt hectare, mai puțin de două sunt administrate de Primăria Sectorului 6. Cea mai mare parte din teren este privată.
Tehnic, aceste șase hectare nu sunt parc, figurează în documente cu regim de construcție.
„Noi luptăm acum ca să ne reîntregim parcul, pentru că avem nevoie de el”, spun, aproape la unison, Iulia Guțulov și Monica Văleanu.
Cum s-au mobilizat cetățenii din nevoia de locuri de joacă și spații verzi
Cele două femei fac parte dintr-un grup de inițiativă civică format din peste 400 de locuitori din zona parcului. Au văzut în acest grup singura soluție prin care pot atrage atenția autorităților.
Nevoia a apărut în 2020, după închiderea campusului Politehnicii pentru public. Parcuri și spații verzi de recreere sunt în sectorul 6, dar nu în cartierul Grozăvești. Campusul universitar era singura zonă verde bine îngrijită, aproape de case, la care aveau până atunci acces pietonal mii de locuitori din zonă.
Au făcut presiuni, alături de Primăria Sectorului 6, asupra conducerii universității și în final au câștigat. Doar că accesul în campus este limitat în perioada anului universitar, iar oamenii pot intra doar câteva ore dimineața și seara.
„Singura variantă aici, aproape, mai este Parcul Grozăvești. Dar vedeți cum arată, nu ai unde să stai, e murdar, sunt gunoaie, sunt buruieni. Noi nu avem unde merge cu copiii în parc”, spune Iulia Guțulov, mamă a două fetițe de 3 și 5 ani.
Când ieși din bloc, ar trebui să ai un parc în care să mergi. Noi nu avem.
Monica Văleanu, locuitoare din cartierul Grozăvești:
Istoria tumultuoasă a unor retrocedări
Cu destinația modificată în documente, schingiuit în realitate, mare parte din terenul pe care se află Parcul Grozăvești a fost obținut prin retrocedări, vânzări și schimburi repetate în urmă cu câțiva ani de niște companii imobiliare.
Povestea este una complicată și a început în perioada 2005-2006, în timpul primului mandat de primar al lui Cristian Poteraș din partea PDL. Cinci hectare din Parcul Grozăvești au fost retrocedate atunci unor oameni simpli, în vârstă, vulnerabili, care, în necunoștință, i-au dat fostului edil procură pentru reprezentare. Mai departe, proprietățile lor au ajuns la rude și parteneri de afaceri ai familiei Poteraș, potrivit unei investigații Rise Project din 2017.
Cristian Poteraș a fost condamnat la 8 ani de închisoare cu executare pentru retrocedări frauduloase. A fost eliberat condiționat în iunie 2020, după cinci ani.
O bucată de teren de 3,46 de hectare din acestea cinci a sfârșit, în 2013, după ce a fost pusă gaj de unul dintre apropiații lui Poteraș pentru un împrumut la Piraeus Bank.
Banca a vândut terenul pe o sumă infimă, de două milioane de euro, unei firme imobiliare, șase ani mai târziu.
Blocuri de 23 de etaje în parc
Compania care a preluat acest teren este SC Offices Developers&Investment SRL și a primit de la Primăria Sectorului 6 certificat de urbanism în aprilie 2020, potrivit Hotnews, pentru construcția pe care voia să o facă în Grozăvești: un întreg ansamblu de locuințe și birouri, cu clădiri de 23 de etaje.
SC Offices Developers&Investment SRL are drept acționari PATROFIELD LIMITED, o firmă din Cipru, care deține 50%, Cornel Petruț Ion 25% și Ioana Carmen Ion 25%, potrivit Termene.ro.
Înființată în 2018, compania are zero angajați, este pe pierdere de-atunci și este descrisă de platforma Termene.ro cu „risc ridicat de insolvență”.
Compania nu a cerut până acum primăriei autorizație de construcție.
Două firme pe două terenuri diferite, același acționar
Cealaltă porțiune de teren privat din Parcul Grozăvești, de 1,6 hectare, este tot a lui Cornel Petruț Ion. Dar prin altă firmă.
Bucata mai mică este în buzunarul firmei REAL Z.C.T. CONSULT SRL. Ion deține o treime din acțiuni. Firma figurează pe Termene.ro cu un singur angajat, pe pierdere și cu datorii de peste 9 milioane de lei.
SRI voia să facă un spital în parc
Pe lângă aceste cinci hectare ale companiilor imobiliare, alte 1,15 hectare din Parcul Grozăvești sunt în proprietatea Serviciului Român de Informații. Le-a primit în 2016 de la Guvern pentru construirea unui nou spital „Agrippa Ionescu”. În 2018, investiția era „în faza de proiectare”, le-a spus SRI jurnaliștilor Rise Project. Construcția nu s-a mai făcut. Pentru că, între timp, SRI a primit un teren lângă unitatea spitalicească pe care o deține în Balotești, județul Ilfov. Plus 110 milioane de euro.
Așadar, acum, cinci hectare din parc sunt teren privat al unor companii imobiliare și 1,16 hectare aparțin Serviciului Român de Informații. În total, șase hectare dintr-un parc ce ar trebui să fie al bucureștenilor.
Restul până la opt, adică mai puțin de două hectare împărțite pe tot terenul, sunt în administrarea Primăriei Sectorului 6. Sunt doar niște fâșii de iarbă pe margini și câteva alei.
Cu galben: terenul deținut de S.R.I. – 1,15 ha
Cu verde: terenul deținut de Real ZCT Consult – 1,6 ha
Cu roșu: terenul deținut de SC Offices Developers & Investments – 3,46 ha
PUZ-ul a fost anulat definitiv de instanță
Ce a făcut ca firmele imobiliare și SRI să se afle în posibilitatea de a betona parcul? Planurile Urbanistice Zonale ale sectorului 6 adoptate de Consiliul General.
- PUZ-ul din 2005, care a lăsat jumătate din Parcul Grozăvești fără destinație și pe care se suprapun terenurile firmelor imobiliare și ale SRI-ului.
- PUZ-ul din 2013 și apoi cel din 2016, care au stabilit pentru această jumătate regim tehnic de construcție „baze de agrement”.
- PUZ-ul din 2020, care măcelărea nu doar Parcul Grozăvești, ci și spațiile verzi din întregul sector 6, inclusiv cele dintre case și blocuri. Schimba, de asemenea, regimurile tehnice în mai multe zone, dând, astfel, liber la construcții.
PUZ-ul din 2020 a fost votat de CGMB când primar general era Gabriela Firea, iar PSD avea majoritate.
În februarie 2021, el a fost suspendat la propunerea primarului Nicușor Dan, iar în noiembrie, a fost anulat definitiv de instanță. În acest moment, în vigoare a rămas PUZ-ul din 2016.
Primarul Ciucu, amendat pentru că nu a dat certificatele de urbanism pentru blocurile turn
Certificatul de urbanism pe care SC Offices Developers&Investment SRL l-a primit de la Primăria Sectorului 6 în aprilie 2020 a fost cerut în baza acestui PUZ. Pentru că PUZ-ul a fost anulat definitiv, primăria nu a mai prelungit certificatul de urbanism.
Și din cauză că a refuzat să facă asta, primarul sectorului 6, Ciprian Ciucu, a fost amendat de Inspectoratul de Stat în Construcții cu 10.000 de lei.
Într-un răspuns la solicitarea Libertatea, Primăria Sectorului 6 spune că a cerut puncte de vedere Ministerului Dezvoltării, precum și Prefecturii Capitalei, în legătură cu situația certificatului de urbanism înainte să decidă neprelungirea lui. Răspunsul celor două instituții a fost că legislația în domeniu este incompletă și trebuie să se adreseze instanțelor.
Cum explică ISC: „Asta este legea”
Primarul Ciucu a contestat amenzile de 10.000 de lei, iar în paralel, primăria se luptă în instanță în alte trei procese, toate intentate de dezvoltatorii imobiliari apropiați ai lui Poteraș.
Am întrebat și Inspectoratul de Stat în Construcții cum ar trebui procedat în astfel de situații. ISC a răspuns cu citate din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.
În interpretarea inspectoratului, pentru că procedura de autorizare a fost începută înainte de anularea PUZ-ului, primarul este obligat să emită automat prelungirea, iar apoi să dea autorizația de construire.
„Grupul nostru civic apreciază faptul că domnul primar Ciprian Ciucu nu a semnat certificatele de urbanism pentru betonarea Parcului Grozăvești”, spune Iulia Guțulov.
Și-au pregătit terenul: au tăiat copaci și au fost amendați simbolic
Până la amenda primită de Ciucu, dezvoltatorii imobiliari și-au pregătit, încet, terenul: au tăiat în primăvară 49 de copaci.
„Au tăiat copacii acolo, iar aici, până mai în față, au spart aleea de beton. În partea asta au pus o bandă galbenă și au amenințat cu o scurgere de gaze, ca să nu treacă nimeni”, spune Monica Văleanu. Arată către câmpul cu buruieni, apoi către piatra spartă pe ceea ce a fost o alee lungă și la final, către plasticul galben legat de un copac, pe care scrie „Nu treceți”.
„Copacii pe care i-au defrișat erau mari, erau groși”, adaugă Iulia Guțulov.
Pentru cei 49 de copaci, SC Offices Developers&Investment SRL a fost amendată de Poliția Locală cu 100 de lei de copac, adică 4.900 de lei. O sumă mai degrabă simbolică.
Un reprezentant al firmei le-a spus polițiștilor că „a igienizat terenul” și a tăiat arborii pe care i-a considerat „un potențial pericol de prăbușire”, potrivit Hotnews.
Iulia Guțulov spune că nu au fost singurii copaci tăiați. „Au fost amendați, dar tot au mai venit o dată după.” Dezvoltatorii imobiliari au mai tăiat încă aproape 20, după numărătoarea ei, dar nu au mai fost sancționați.
Primăria Sectorului 6 încearcă să obțină terenul de la SRI
Parcul Grozăvești este într-o situație incertă, cu trei terenuri care nu pot fi transformate în spațiu de recreere pentru că nu aparțin primăriei.
Primăria Sectorului 6 a făcut demersuri pentru recuperarea a măcar unei bucăți din terenurile amenințate cu șantiere. A cerut Primăriei Capitalei să se adreseze Guvernului pentru ca acesta să emită o hotărâre prin care terenul care se află acum în proprietatea SRI să treacă în domeniul public al municipiului București.
„Acum, urmează ca PMB să inițieze solicitarea și formalitățile pentru a primi terenul”, a transmis Primăria Sectorului 6, la solicitarea Libertatea, precizând că a informat deja SRI-ul despre asta.
Am întrebat Serviciul Român de Informații, la sfârșitul lunii august, ce planuri are cu terenul său din Parcul Grozăvești. SRI nu spune dacă s-a răzgândit cu privire la scopul final al terenului, și anume, construirea unui spital. Afirmă, în schimb, că nu a primit nicio solicitare pentru renunțarea la el.
Precizăm că, până în prezent, Serviciul Român de Informații nu a primit nicio solicitare care să vizeze trecerea terenului din domeniul public al statului în domeniul public al municipiului București.
Răspunsul SRI la solicitarea ziarului:
O petiție cu aproape 1.500 de semnături, pe masa lui Nicușor Dan
Între timp, grupul de inițiativă civică din cartierul Grozăvești a lansat o petiție pentru salvarea parcului, care a strâns aproape 1.500 de semnături.
Scrisoarea va ajunge săptămâna viitoare pe masa primarului Nicușor Dan.
„Considerăm că este necesar ca parcul să fie recuperat și redat comunității ce are mare nevoie de el, altfel poate fi oricând amenințat din nou cu betonarea”, spune Iulia Guțulov în numele întregului grup.
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 5Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro