Partidele politice se opun eliberarii „luceafarului huilei”

Cererea de gratiere a lui Miron Cozma (foto) a tulburat din nou apele politicii romanesti. Presedintele Romaniei evita un raspuns transant, asteptand pronuntarea justitiei, liderii PRM cer raspicat eliberarea primului ortac al tarii, iar celelalte partide se opun categoric unei asemenea masuri. In prezent ,cererea sa este examinata de o comisie speciala.
Potrivit procedurii, o cerere de gratiere inaintata presedintelui tarii este transmisa unui departament specializat in astfel de solicitari din cadrul Ministerului Justitiei, care propune clementa pentru detinut sau mentinerea lui in inchisoare.
Tinand cont de faptul ca ministrul justitiei, Rodica Stanoiu, si-a exprimat anumite dubii in legatura cu incadrarea juridica a faptei lui Miron Cozma – condamnat la 18 ani de inchisoare pentru instigare la subminarea puterii de stat – este posibil ca acesta sa paraseasca, pana la sfarsitul anului, Penitenciarul de maxima siguranta Rahova.
Indiferent de propunerea Ministerului Justitiei, cetatenii nu pot uita faptul ca Miron Cozma, considerat de unii mineri drept dictator in Valea Jiului, a creat mari probleme Ministerului de Interne. In urma cu trei ani s-a spus ca Miron Cozma este inofensiv, tinand cont ca statuse un an si jumatate in inchisoare, el fiind eliberat, in vara lui 1998, pana la solutionarea dosarului in care era judecat pentru subminarea puterii de stat, in legatura cu organizarea mineriadei din septembrie 1991, din Bucuresti, soldata cu moartea a trei persoane si demisia Guvernului Roman.
Cu toate acestea, Cozma a reusit, in scurt timp, sa-i organizeze din nou pe mineri, iar in momentul in care s-a hotarat inchiderea unor mine, i-a convins pe ortaci sa mearga la Bucuresti pentru a schimba Guvernul, intrucat Executivul refuza sa negocieze cu ei.
Blocade, cordoane de jandarmi si politisti, gaze lacrimogene – toate au fost insuficiente pentru a-i stopa pe mineri in Defileul Jiului, la Bumbesti-Jiu, Horezu, Costesti sau Ramnicu Valcea. Ei s-au oprit doar atunci cand primul-ministru de atunci, Radu Vasile, a acceptat sa stea de vorba cu Miron Cozma. Dupa asa-zisa „pace de la Cozia”, ortacii, obositi de marsaluit si de incaierarile cu fortele de ordine, s-au urcat fericiti in masini si s-au intors acasa.
Dupa o luna, respectiv la 15 gebruarie 1999, Curtea Suprema de Justitie (CSJ) l-a condamnat pe liderul minerilor din Valea Jiului la 18 ani de inchisoare, pentru instigarea la subminarea puterii de stat a minerilor care au venit in Bucuresti in septembrie 1991. Dupa executarea pedepsei, Miron Cozma, potrivit deciziei CSJ, va avea interdictie de a intra in localitatile Petrosani si Bucuresti timp de cinci ani.
Sentinta CSJ i-a adunat din nou pe sustinatorii lui Cozma, de data aceasta in numar mult mai mic. Traseul ales pentru a ajunge la Bucuresti a fost, de data aceasta, prin judetul Olt, nu prin Valcea (unde PRM are cea mai puternica organizatie in teritoriu, care a sustinut mineriada din ianuarie), explicatia fiind aceea ca liderul minerilor intentiona sa treaca granita fraudulos. Aceasta explicatie a fost intarita, dupa arestarea acestuia, prin faptul ca asupra lui s-au gasit sume importante de valuta.
Miron Cozma a fost capturat in 18 februarie 1999, in apropierea localitatii Stoenesti-Olt, unde erau masate importante trupe de ordine, coordonate de ministrul de interne de atunci, Constantin Dudu Ionescu, care il inlocuise pe Gavril Dejeu, dupa infrangerea politistilor si a jandarmilor la Costesti.
Actiunea in forta a minerilor de la inceputul anului 1999 s-a stins o data cu incarcerarea lui Cozma si trimiterea in fata instantei a celorlalti lideri care l-au sustinut. (Mediafax)

Urmărește-ne pe Google News