Președintele Curții Europene de Justiție: Legile justiției nu trebuie să producă teamă judecătorilor iar abuzul trebuie definit bine, nu condiționat de daună

Președintele Curții de Justițe a Uniunii Europene, Kone Lenaerts, a vizitat luni instanța supremă unde a discutat cu președintele ICCJ, judecătoarea Cristina Tarcea.

După discuții Kone Lenaerts a spus că lucrează laolaltă cu aceste două curți, de casație și cea constituțională.

„Ne referim la noi ca și colegi egali care lucrează cu schimbul de referințe europene legale. Este în interesul comun al oamenilor, cetățenilor, pentru o justiție și judecători egali și imparțiali.

Cultul justiției europene este format și din întrebările curților românești care întreabă CJUE cu privire la practică și jurisprudență”, a spus oficialul.

El spune că a primit în urma acestei vizite, care a avut loc și la CCR, „o referință preliminară din cadrul deciziei de la Curtea Constituțională referitoare la recunoașterea căsătoriei între cu persoane de același sex, referitoare la concluziile din Belgia … dacă se recunoaște sau nu în România”.

„Aceasta nu este o problemă a Belgiei și a României. Este o problemă ce poate apărea între oricare dintre țările UE

Este creditul și meritul CCR că a identificat această problemă și că a pus-o la dispoziția CJUE, ea va fi analizată pe 21 noiembrie,  și arată că România, după zece ani de parteneriat în UE, s-a dezvoltat și ajută la consolidare prin rolul jucat”, a explicat magistratul.

Recomandări

Harta puterii după parlamentare. PSD ia un sfert din mandate, AUR și-a dublat scorul. Fiefurile PNL pot fi numărate pe degetele de la o mână | Analiză

Judecătorii deschiși la reformă, dar reforma să nu îi sperie

Întrebat cu privire la procedura de modificare a legilor justiției președintele CJUE arată că nu cunoaște conținutul acestor reforme dar precizează că nu este ceva neobișnuit ca într-un sistem democratic să existe numeroase voci pro sau contra.

„Cel mai important lucru vine acum. Judecătorii trebuie să rămână deschiși la reformă pentru a se bucura de un sistem eficient, calitativ, neutral și imparțial.

Cu toate acestea procesul politic la fel ca și clasa politică trebuie să răspundă cu respect la acest act independent. Este de esență  ca judecătorii să răspundă doar în fața legii, nu și a oamenilor.

Ei nu au același rol ca și legiuitorul. Legiuitorul are inițiativa și sarcina de a crea legea. Aceea va fi legea ținutului. Judecătorii au sarcina de a aștepta dosarul în fața lor.

O dată cazul trimis de către o parte curtea va trebuie să acționeze strict independent și imparțial față de alte interese. Trebuie astfel respectată integral.

Când se organizează tragerea la răspundere penală a judecătorilor de așa manieră încât să sperie judecătorii care aplică legea, asta este o intruziune în independența lor. Nu se face așa.

Recomandări

Alegeri parlamentare şi prezidenţiale 2024. Cum se formează Guvernul

Trebuie spus altfel să respectați în integralitate independența judecătorilor. Nu am dubii că instanțele românești nu sunt independente și imparțiale dar spun că o justiție în reformă trebuie să respecte integral imparțialitatea și independența judecătorilor”, a spus președintele CJUE.

O faptă penală este o faptă cu sau fără prag

Întrebat cum comentează stabilirea unui prag la abuzul în serviciu, președintele CJUE  Koen Lenaerts a spus că principiul de bază al tuturor statelor din UE e acela de a identifica profund infracțiunea.

Acesta spune că fapta care formează infracțiunea în sine trebuie foarte bine definită. Astfel o faptă criminală care se referă la neîndeplinirea cum trebuie a sarcinii de serviciu, reprezintă fapta în sine.

Acest act nu trebuie să depindă în principiu de întinderea unui prejudiciu iar dauna nu trebuie maximizată sau diminuată ci foarte bine definit articolul.

„Poate fi o faptă ce  nu produce o daună dar tot o infracțiune este”, a conchis președintele CJUE.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro