Un fost șef din poliție cere daune de o sută de mii de euro după ce a fost achitat într-un dosar de abuz în serviciu. Instanța: „Este chiar o obligație a statului”

Comisarul-șef Dumitru, acuzat că a ascuns un furt din sediul poliției

Comisarul-șef Mirel Dumitru a fost implicat într-un scandal la începutul anului 2021, perioadă în care era împuternicit la comanda IPJ Mehedinți. I s-a reproșat atunci că a ignorat plângerea unui subordonat care reclama furtul unei sume de bani din biroul său și chiar că l-ar fi favorizat pe cel suspectat, un ofițer de poliție despre care se știa că are probleme financiare.

În februarie 2021, pe numele comisarului-șef Dumitru a fost începută urmărirea penală sub acuzația de abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului, o lună mai târziu fiind trimis în judecată. Dosarul s-a judecat inițial la Judecătoria Drobeta-Turnu Severin și ulterior la Curtea de Apel Craiova. Ambele instanțe au dispus achitarea ofițerului. 

În timpul procesului, polițistul a fost înlăturat de la comandă

Cât timp au durat ancheta și procesul, comisarul-șef Mirel Dumitru a fost înlăturat din funcția de conducere și pus la dispoziția unității până la soluționarea definitivă a situației, aceasta fiind procedura în cazul polițiștilor suspectați de comiterea unor fapte penale. 

În perioada care s-a scurs de la începerea anchetei și până la achitarea definitivă, adică din februarie 2021 și până în ianuarie 2023, ofițerul nu a mai putut participa la concursuri pentru ocuparea unor funcții și nici nu a mai putut fi împuternicit în posturi de comandă.

Cum polițistul a fost declarat nevinovat la finalul procesului penal, a considerat că este îndreptățit să ceară daune morale pentru că i-a fost prejudiciată imaginea și totodată a pierdut „șansa ce a avut-o de a deveni adjunct al șefului Inspectoratului de Poliție”, se arată în actele dosarului consultat de Libertatea.

Judecătorii au refuzat să acorde despăgubiri polițistului

Demersul juridic prin care comisarul Dumitru cere statului român daune morale în valoare de o sută de mii de euro s-a aflat pe rolul secției civile a Tribunalului Mehedinți. Această instanță nu i-a dat dreptate comisarului-șef și i-a respins solicitarea. 

În motivarea deciziei, judecătorii au invocat că ancheta penală este chiar o datorie, o obligație a statului și nu poate avea un caracter ilegal, implicit solicitarea de daune din partea unui inculpat care a fost achitat nu este justificată. În plus, susțin judecătorii, unei instanțe civile nu îi este permis să controleze activitatea unei instanțe penale, acordarea de daune morale putând să fie interpretată ca rezultatul unei „veritabile căi de control”.

Cum au motivat judecătorii refuzul acordării daunelor morale

Exercitarea acțiunii penale este o prerogativă de putere publică și chiar o obligație a statului, însă esențial este că ea constituie exercițiul unei conduite permise de lege și, ca atare, nu poate avea în sine caracter ilicit.

Astfel, instanţa consideră că orice manifestare a autorităţilor statului care se încadrează în sfera atribuţiilor, competenţelor ori procedurilor de lucru reglementate și care se desfășoară în scopul pentru care a fost legiferată va fi una legală, indiferent dacă la finalul ei se stabileşte sau nu o răspundere de orice natură a celui supus respectivei proceduri, se arată în motivare.

Acțiunea la instanța civilă pentru obținerea unor despăgubiri pretinse pe temeiul declanșării procesului penal, al punerii în mișcare a acțiunii penale ori al modului de efectuare a actelor de cercetare sau urmărire penală sugerează exercitarea unei veritabile căi de control de către instanța civilă a actelor de procedură efectuate de organele penale, ceea ce evident că nu este permis, susțin judecătorii mehedințeni.

Comisarul nu a dovedit că a fost anchetat abuziv

Instanța apreciază și că fostul comisar-șef nu a reușit să aducă probe din care să reiasă că ancheta a fost făcută în mod abuziv, cu rea-credință.

„Or, în speţă, nu au fost dovedite şi nici măcar invocate aspecte care să conducă la concluzia potrivit căreia împotriva reclamantului a fost exercitată acţiunea penală în mod abuziv, prin săvârşirea de către organele de urmărire penală a unor acte cu rea-credinţă”, potrivit documentului citat.

În acest context, instanţa apreciază că modul de desfăşurare a cercetării penale nu poate constitui în sine o faptă ilicită cauzatoare de prejudicii, statul având „dreptul şi obligaţia de a solicita instanţelor de judecată tragerea la răspundere penală a persoanelor pentru săvârşirea de infracţiuni”.

În România, arată instanța, nu există temei legal potrivit căruia statul trebuie să îşi asume şi responsabilitatea în cazul în care un dosar penal se finalizează cu achitarea unui inculpat.

Decizia Tribunalului Mehedinți, din 10 iulie 2024, nu este definitivă, comisarul-șef Mirel Dumitru are posibilitatea să atace soluția la instanța superioară în termen de 30 de zile.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro