Duşmanul meu, primarul. Cum au luat amploare, în ultimii ani, asociațiile cetățenești care luptă cu abuzurile administrațiilor din orașele României
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cetățenii din România încep să se organizeze în asociații, nemulțumiți de felul în care autoritățile locale administrează orașele în care trăiesc. Libertatea a discutat cu câteva dintre aceste asociații cetățenești pentru a afla ce le mână în lupta cu autoritățile și care sunt problemele cu care se confruntă.
Cuprins:
În ultimii ani, a crescut numărul de asociaţii cetăţeneşti înfiinţate pentru a face faţă abuzurilor din administraţia locală. Unele organizaţii au căpătat personalitate juridică, altele sunt alcătuite pur şi simplu din oameni nemulțumiți.
Cele mai multe sunt în Bucureşti, dar există organizaţii civice active în mai toate oraşele mari ale României. Am luat legătura cu câteva asociaţii civice, pentru a vedea, concret, ce le mână în luptă. Unii dintre cei cu care am discutat ne-au rugat să le trecem numele sub tăcere, pentru că se tem de represalii.
Asociația Civica, din Iași
În Iaşi, una dintre asociaţiile cetăţenești care acţionează este Civica. Ea s-a născut în 2014, când primăria s-a apucat să taie zeci de tei de pe bulevardul Ştefan cel Mare.
“În oraşul teiului lui Eminescu, să tai tei e ca şi cum ai tăia o creangă din teiul lui Eminescu. A fost o greşeală. Când ai o administraţie nesăbuită, trebuie să acţioneze societatea”, spunea Traian Băsescu, pe atunci preşedinte al României.
Tot în 2014, a apărut Civica.
“Tăierea teilor a fost declick-ul. Nu ne venea să credem! Au defrişat copaci vechi de 70-80 de ani şi au adus alţii tineri din Italia. Resurse irosite”, spune Iulian Boia, membru fondator al Civica Iaşi.
“Ne-am organizat din frustrare, pentru că eram dezamăgiţi de interacţiunea cu autoritatea locală, de felul în care se cheltuiesc banii proveniţi din taxele plătite de noi, locuitorii Iaşiului. S-au făcut multe prostii pe bani publici. În 2018, de exemplu, s-au cheltuit 400.000 de lei pe un steag tricolor şi pe un catarg. Catargul a fost ridicat într-un mic parc din Iaşi, cu prilejul Centenarului. Înţeleg patriotismul, şi noi suntem patrioţi, dar o asemenea cheltuială ni s-a părut nejustificată. Vorbim despre 85.000 de euro!”, spune Boia.
Acesta a mai arătat că administrația a mai risipit 20 de milioane de euro pe un proiect de monitorizare a traficului rutier, care are impact zero în viața orașului. Alte câteva milioane de euro s-au dus pe o instalație de telescaun care nu este gata nici astăzi.
Aeroportul și blocurile din Iași
Asociația Civica s-a implicat și în dezvoltarea aeroportului local.
“Toate datele arătau că ieşenii vor un aeroport adevărat, nu o banală aerogară. Mulţi oameni din zona Moldovei sunt plecaţi afară, aşa că e mai mult decât limpede de ce era necesar un aeroport în adevăratul sens al cuvântului. Doi ani am presat autorităţile! Am făcut petiţii, memorii pe la Ministerul de Finanţe, Primărie, Consiliul Judeţean, am organizat marşuri auto şi până la urmă i-am determinat să mişte lucrurile. S-a investit în aeroport astfel încât de la două rute aeriene s-a ajuns la 12. De la 200.000 de pasageri anual acum câţiva ani, în 2019 am avut 1,3 milioane!”, spune Boia.
În Iaşi, la fel ca în multe alte localități din ţară, plouă cu blocuri, iar orașul ocupă primul loc în topul celor mai poluate din România.
“Blocuri între case, blocuri între blocuri, peste tot blocuri! Ultimul PUG (Plan Urbanistic General - n. r.) s-a făcut în Iaşi pe la jumătatea anilor ’90. Se construieşte total haotic, fără nicio noimă, iar oraşul suferă de lipsa unor spaţii verzi. Se retrocedează terenuri, în loc să fie răscumpărate de către primărie, iar apoi se aprobă construcţie de blocuri.
În astfel de situaţii, oamenii reacţionează greu. Nu sunt arhitecţi care să-i sfătuiască. Toţi arhitecţii fug! Dezvoltatorii au şi bani, şi avocaţi, şi arhitecţi, şi relaţii. La Iaşi, până de curând, nici nu aveau loc consultări publice. În 2019 am forţat o consultare largă pe tema extinderii complexului Palas. Ar fi vrut să vină cu clădiri masive peste Palatul Culturii. Voiau primul zgârie-nori din Iaşi. Am reuşit să stopăm proiectul, însă e imposibil să te opui tuturor acestor acţiuni. În primul rând, primăria ar trebui să se opună, dar, din păcate, sunt foarte multe situaţii în care departamentul juridic al primăriei nu are nicio reacţie”, spune fondatorul Civica, Iulian Boia.
Asociația Floreasca Civică, din București
În Bucureşti, Floreasca Civică se luptă cu blocurile turn care se ridică pe fosta hală Ford de la intersecţia Calea Floreasca - Mircea Eliade. În zonă sunt numai clădiri de maxim P+2, în vreme ce blocurile noi au aprobare de 15-20 de etaje.
“I-am dat în judecată”, ne spune O.P., unul dintre locuitorii din zonă.
PUZ-ul le-a fost aprobat de PMB în 2011, la fel şi autorizaţia de construire. Blocurile astea vor avea un impact semnificativ asupra comunităţii. Consultarea publică a fost făcută doar de formă, pentru a bifa o formalitate, lor nu le-a păsat de părerea noastră nici cât negru sub unghie. Peste 1.000 de familii din zonă au semnat petiţii, reclamaţii şi au spus că nu sunt de acord cu aceste construcţii. Inutil! Principalul responsabil în afacerea asta e Primăria Capitalei. Într-un oraş în care nivelul de poluare e depăşit considerabil, tu te apuci să mai adaugi poluare?O.P., membru al Asociației Floreasca Civică:
“Cartierul e supraaglomerat, traficul e unul dement, toată săptămâna trotuarele sunt parcări publice, dar pe primar şi pe consilieri nu îi interesează. Studiile de trafic care însoţesc proiectele de acest tip sunt făcute de oameni plătiţi de dezvoltatori sau de primărie şi atunci rapoartele ies cum le convine lor. Am încercat să cerem o expertiză neutră pe trafic, dar nimeni nu a vrut să se bage. Inginerii care fac aşa ceva mănâncă de la primărie, şi atunci se merge pe legea tăcerii, se acoperă unii pe alţii. Acordul de mediu e o chestiune formală. Agenţia nu respinge nimic, trece totul. Viaţa se distruge, totul e călcat în picioare”, mai acuză O.P.
Grupul de Inițiativă Civică Lacul Tei, din București
Grupul de Iniţiativă Civică Lacul Tei (GICLT) se luptă pentru o toaletă publică. La prima vedere, situaţia pare hilară.
În Parcul Circului, PMB a aprobat construcţia unui local pe amplasamentul unei toalete publice dezafectate. În Bucureşti, din 2007 s-a dat liber la construcţia de localuri pe toaletele publice din parcuri. Parcul Circului e unul de mici dimensiuni. În 15-20 de minute i-ai dat roată pe jos. Oamenii se tem că unde azi apare o cârciumă, mâine va apărea alta, poimâine alta şi tot aşa.
“Parcul e mic, nu se pretează la aşa ceva. Se creează un precedent foarte periculos”, spune A.P., membră GICLT, iar istoria recentă îi dă dreptate.
Parcul Herăstrău (redenumit Parcul Regele Mihai I al României), monument istoric, are pe teritoriul său 43 de baruri, cluburi de noapte, magazine şi restaurante.
“Pentru stabilimentul din parc s-a cerut concesiune pe 49 de ani. Aprobările au venit de la PMB. Am cerut explicaţii la PS2, la PMB, însă degeaba. Ori nu răspund la solicitări, ori răspund altceva”, spune AP, care, la fel ca locuitorii din celelalte sectoare reclamă PUZ-ul coordonator realizat de firma Vego (despre care Libertatea a mai scris) pentru sectorul 2.
“În PUZ apar numeroase spaţii verzi cărora li se schimbă încadrarea şi devin zone construibile. Pe strada Ramuri Tei se vrea un front de blocuri. Noi, în sectorul 2, stăm totuşi mai bine decât cei din sectorul 1, unde am înţeles că e prăpăd. Nu e nimic făcut pentru cetăţean, ci numai pentru speculatorii imobiliari. E de neînţeles de ce se urmăreşte distrugerea spaţiilor verzi. Oamenii ăştia din primării parcă ar fi cei mai înverşunaţi duşmani ai noştri. Toate deciziile pe care le iau sunt împotriva bunăstării cetăţeanului”, acuză A.P.
Oamenii ăştia parcă sunt desprinşi de viaţa de zi cu zi, de oamenii din jurul lor, parcă trăiesc pe Lună. În 2019 am făcut un protest pentru ca PMB să verse fonduri în contul ALPAB, care se plângea că nu are bani ca să repare pompa care alimenta cu apă lacul din Parcul Circului. Am fost chemaţi la Capitală, am avut trei întâlniri cu comisia de mediu şi până la urmă le-au dat bani, dar e incredibil, astea sunt lucruri elementare pe care trebuie să le facă o primărie fără să fie trasă de mânecă de cetăţeni! Staţia de irigat parcul a stat defectă 5 ani, tot din lipsă de fonduri, iar ca să repare scările din parc au avut nevoie de 4 ani! A.P., membră GICLT, pentru Libertatea:
Asociațiile Salvaţi Cartierele Dămăroaia şi Bucureştii Noi și Chitila, asociația cartierului din București
Tot în nord-vestul Bucureştiului, Asociaţia Salvaţi Cartierele Dămăroaia şi Bucureştii Noi se luptă prin tribunale cu speculanţii imobiliari. Ultima acţiune a acestei asociaţii, pe care avocaţii speculanţilor imobiliari o numesc în faţa judecătorilor “cârcotaşă şi rău-intenţionată”, a fost oprirea PUZ-ului coodonator al sector 1, iniţiat de celebra firmă Vego, gratuit, pentru fiecare sector al oraşului.
În cartierul învecinat, Chitila, asociaţia cartierului adună peste 100 de familii care se luptă cu blocurile care înfloresc printre case cu aprobarea Primăriei Capitalei şi a celei de sector. În cartierele Chitila, Bucureştii Noi, Dămăroaia, Pajura, Străuleşti, Siseşti, în zona Doi cocoşi, s-a emis un număr fără precedent de PUZ-uri, certificate de urbanism şi autorizaţii de construire. Toate pentru blocuri.
În oraşele occidentale, primăria lucrează pentru cetăţeni, iar asociaţiile au apărut ca să colaboreze cu ea; în Bucureşti, primăria însă ia decizii împotriva cetăţenilor, iar asociaţiile au apărut ca să lupte cu deciziile abuzive ale primăriei. În Occident există de mult timp asociaţii de cartier, care sunt interfaţa între autoritate şi cetăţeni. Autoritatea colaborează cu ele, află care sunt problemele şcolilor, parcurilor, locurilor de joacă şi le rezolvă. Autoritatea locală şi asociaţiile organizează împreună activităţi ale cartierului. În România, şi în special în Bucureşti, cele mai multe asociaţii au apărut ca reacţie la diferite porcării pe care autoritatea locală încearcă să le facă: să distrugă un parc, să construiască un bloc între case etc.Nicușor Dan, candidat al PNL la Primăria Capitalei, pentru Libertatea:
Cetăţenii sunt nemulțumiţi de administraţie de mult timp, de aceea caută să acţioneze. Şi-au dat seama că singuri nu au nicio şansă. Degeaba face omul o petiţie sau merge în audienţă, nu-l bagă nimeni în seamă, de aceea s-a recurs la formarea de grupuri cu interese comune însă nici aşa nu e deloc uşor. Un cetăţean nu prezintă interes pentru administraţia locală, pe primar nu-l interesează doar o voce, atâta vreme cât el, cu nişte vouchere, poate manipula sute sau mii de cetăţeni. Oamenii au sunat la 100 de uşi şi au primit acelaşi răspuns, iar presa îi sprijină prea puţin, pentru că e mituită cu contracte de publicitate.
Mircea Kivu, sociolog pentru Libertatea:
