La Ploieşti, medicii au avut „tot timpul” probleme cu TIR-ul ATI, iar câteva săptămâni acesta a fost nefuncţional, după ce instalaţia de climatizare a cedat. Unitatea avea să ajungă ulterior la Spitalul „Victor Babeș” din Capitală.
„Tot timpul am avut probleme cu TIR-ul ATI. În vara anului trecut, a scăzut presiunea oxigenului, erau pacienţi în TIR. Nu erau toţi foarte grav, unii puteau respira. Din fericire, am găsit atunci loc pe secţia de terapie intensivă din spital şi i-am dus acolo. Nu au fost pierderi de vieţi”, a declarat pentru News.ro, un medic din Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti.
Acesta a menţionat că scăderea oxigenului a fost de departe cea mai serioasă problemă, însă nu a fost singura. În august anul trecut instalaţia de climatizare a TIR-ului a cedat, făcând ca unitatea mobilă să fie nefuncţională.
„Vara nu răceşte, iarna nu încălzeşte. (…) Unităţile de acest tip sunt făcute pentru evacuare. Ţii bolnavii o zi, două, apoi îi duci în spital”, a precizat medicul.
Potrivit news.ro, DSU a precizat că TIR-ul din Ploieşti a ajuns la Spitalul Victor Babeş, unde luni seară au murit trei pacienţi, în urma unei defecţiuni la instalaţia de oxigen.
La Timişoara au ajuns două unităţi mobile de terapie intensivă în care au fost trataţi bolnavii cu COVID-19. Una dintre aceste unităţi s-a defectat de două ori, o dată în curtea Spitalului de Boli Infecţioase ”Victor Babeş” şi a doua oară în curtea Spitalului Municipal.
Managerul de la Spitalul Municipal Timişoara, medicul Daniel Maliţa, a refuzat să comenteze, pentru News.ro, incidentul care a avut legătură cu instalaţia de oxigen, argumentând că meseria sa este cea de medic.
La Pitești nu au fost probleme tehnice cu aceste TIR-uri, spune suprefectul de Argeș, Emanuel Soare. El a arătat că fost însă o perioadă, în iarnă, în care a fost nevoie de intervenţia echipei de mentenanţă pentru a izola termic unitatea, întrucât temperatura interioară scăzuse, odată cu răcirea vremii.
Unităţile mobile de terapie intensivă au ajuns în ţară în luna iunie a anului trecut. Achiziţionate de Fundaţia pentru SMURD în colaborare cu Crucea Roşie şi cu sprijinul a două mari companii străine care activează în România – una care activează în sectorul petrolier şi alta din domeniul retail-ului – şi au fost trimise în ţară, acolo unde adresabilitatea la spitale COVID depăşea capacitatea unităţilor sanitare.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro