Un singur proiect de lege împotriva avorturilor. După Revoluție au fost mai multe mitinguri și proteste, dar au lipsit inițiativele legislative

Zeci de mii de oameni, cu înclinații tradiționale pro-familie, au cerut în weekend ca parlamentarii să adopte o lege anti-avort. Inițiativa lor a trezit mânia celor care susțin dreptul de a face avort. ”Nu ne mai întoarcem în anii 70”, spun cei care susțin dreptul femeilor de a face avort.

Cert este că marșurile anti-avort, care se desfășoară anual în România de șapte ani, au determinat politicienii doar o dată să aibă o inițiativă în acest sens. Sulfina Barbu şi Marius Dugulescu, deputați din partea fostului PDL, au depus în 2012 singurul proiect legislativ privind limitarea dreptului femeii de a face avort, de la decretul lui Nicolae Ceaușescu din 1966 prin care se interzicea această practică.

Proiectul a fost respins în Parlament, unde PSD avea majoritatea. Mai mult, chiar Guvernul de la acel moment, condus de Victor Ponta, a dat prin aviz negativ inițiativei prin ministerele Muncii, Sănătății și Justiție. Însă, se recunoștea nevoia consilierii psihologice a femeilor care vor astfel de proceduri.

Proiectul legislativ din 2012 nu era 100% anti-avort, ci prevedea suspendarea pentru cinci zile a dreptului unei femei însărcinate de a face întrerupere de sarcină în cazul în care dorește acest lucru.

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

Pentru acest lucru, inițiativa prevedea înființarea “cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcină”. Mai exact, aceste centre de consiliere urmau să funcționeze în cadrul fiecărei clinici de obstretică-ginecologie.

“Cabinetele de consiliere pentru criza de sarcină sunt instituite în scopul de a informa într-un cadru organziat, confidențial și sigur femeile însărcinate cu privire la riscurile avortului, la drepturile și avantajele pe care femeile însărcinate le au conform legii, astfel încât sarcina să fie în deplină cunoștință de cauză”, se preciza în proiectul legislativ.

Această consiliere dura cinci zile după ce femeia însărcinată venea la ginecolog pentru a solicita o întrerupere de sarcină. La finalul celor cinci zile, mama primea un certificat prin care se confirma că a participat la activitățile obligatorii din perioada de gândire. Apoi, “decizia de păstra sau nu sarcina aparține exclusiv femeii”, se precizează în textul inițiativei.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro