Într-un interviu la televiziunea publică, joi, Putin a explicat că Rusia este dispusă să intervină în Belarus, dacă este necesar, în cadrul acordurilor militare existente.
Aleksandr Grigorievici Lukașenko mi-a cerut să constitui o anumită rezervă de agenți ai forțelor de ordine și am făcut-o.
Vladimir Putin:
”Am convenit că nu o voi folosi până când situația ar fi în afara controlului, iar elemente extremiste (…) încalcă anumite linii: incendiază mașini, case, bănci, încearcă să pună mâna pe clădiri administrative”, a continuat liderul de la Moscova.
Vladimir Putin a cerut, în acest context, ”tuturor participanților la acest proces” să ”găsească o soluție” la criză.
Opoziția afirmă că dorește să dialogheze cu Aleksandr Lukașenko, cerând în același timp plecarea sa, în timp ce președintele refuză orice negociere, mărginindu-se să evoce un proiect vag de revizuire a Constituției.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut Rusiei să nu se amestece în treburile interne ale Belarusului, care este un ”stat suveran și independent”. ”Este foarte clar: respectăm integritatea teritorială a Belarusului”, a subliniat el.
Lukașenko a denunțat joi un ”război hibrid”, diplomatic și mediatic, ”pilotat” de țările baltice și de polonezi.
Miercuri și joi au continuat protestele la Minsk, iar poliția antirevoltă a operat mai multe arestări. Conform unor informații ale presei locale independete, joi ar fi fost arestați 20 de jurnaliști.
Imaginile agenției EPA, de la protestele de miercuri, arată că s-au operat, de asemenea, mai multe arestări.
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 10Din 9 august, de când Aleksandr Lukașenko a câștigat al șaselea mandat de președinte, au loc proteste, manifestanții denunțând faptul că scrutinul a fost fraudat, iar câștigătorul de facto ar fi Svetlana Tihanovskaia, liderul opoziției, momentan în exil, în Lituania.
Uniunea Europeană nu recunoaște rezultatele alegerilor, iar opoziția din Belarus le contestă și cere repetarea scrutinului.