Protestele față de război au devenit tot mai rare în Rusia, dar în ultimele luni, o mișcare demarată de femei pare să prindă forță. Mesajul lor către președintele Vladimir Putin: „Aduceți-ne bărbații înapoi din Ucraina”.
Maria Andreeva, în vârstă de 34 de ani, este una dintre liderele neoficiale ale acestei mișcări populare nou apărute, care a luat amploare în Rusia în ultimele săptămâni.
„Vrem o demobilizare totală. Civilii nu ar trebui să fie implicați în lupte”, a spus ea. „Suntem multe, iar numărul nostru nu va face decât să crească”, a spus ea, potrivit The Guardian.
Femeile sunt soțiile și mamele unora dintre cei 300.000 de bărbați ruși care au fost recrutați în septembrie 2022, într-o perioadă critică pentru Kremlin, când Rusia trebuia să-și sporească numărul de trupe, după ce Ucraina recucerise porțiuni mari de teritoriu în sudul și nordul țării.
Mai mult de un an mai târziu, cei mobilizați nu s-au întors, și multe femei organizează proteste publice și scriu scrisori în care contestă discursul oficial al conducătorilor țării.
„De ce e necesar ca oamenii noștri, care au dus o viață pașnică, să meargă în Ucraina?”, întreabă Andreeva. „Dacă guvernul nostru a decis să atace o țară mai mică, lăsați armata să lupte, dar lăsați-i pe oamenii noștri în pace”, adaugă ea.
Un istoric al protestelor conduse de femei
Andreeva spune că mișcarea a apărut în septembrie după ce Andrei Kartapolov, președintele comisiei de apărare a parlamentului, a declarat presei că nu va exista o rotație a trupelor în Ucraina și că recruții se vor întoarce acasă după ce operațiunea militară specială se va încheia.
Rusia are un istoric al protestelor conduse de femei în timpul războiului. Soțiile și mamele au condus o mișcare antirăzboi în timpul primului război cecen din 1994, care a contribuit la întoarcerea opiniei publice împotriva conflictului și a jucat un rol în decizia Kremlinului de a opri luptele.
Femeile au fost organizate în grupuri bine conduse, cum ar fi Comitetul mamelor soldaților din Rusia (CSM), care avea sute de centre regionale în întreaga țară și, în mod crucial, mesajul lor a fost difuzat la televiziunea rusă într-o perioadă în care mass-media nu era pe deplin subordonată statului.
Însă de la preluarea puterii de către Putin în 1999, autoritățile ruse au luat măsuri sistematice pentru a desființa mișcările sociale potențial periculoase, preluând în același timp și mijloacele de informare independente care le-ar putea oferi o platformă.
După invazia la scară largă a Ucrainei, Kremlinul a mers mai departe, criminalizând efectiv toate vocile antirăzboi și aplicând pedepse severe rușilor obișnuiți chiar și pentru mici acte de protest civil care criticau invazia.
Andreeva comunică cu alte soții, surori și mame de soldați pe Telegram, una dintre ultimele platforme care găzduiește voci independente. Cea mai mare parte a activității lor este coordonată pe canalul Put Domoi (Drumul spre casă), care a adunat peste 35.000 de membri de la înființarea sa în septembrie.
Ea spune că nu se teme, pentru că pur și simplu s-a săturat.
„Canalul este locul în care ne întâlnim și discutăm despre următoarele noastre mișcări”, a explicat Natalia, o asistentă medicală dintr-un orășel de lângă Saratov, în sudul Rusiei. „Îți dai seama că sunt mult mai multe ca noi care vor ca acest război să se încheie”, a spus ea, citată de The Guardian.
De ce ezită Kremlinul
Relația cu această mișcare este o chestiune delicată pentru Kremlin, a spus pentru cotidianul britanic Andrei Kolesnikov, cercetător la think-tank-ul Carnegie Russia Eurasia Center.
„Aceste soții și mame nu fac parte din mișcarea tradițională liberală și urbană anti-Kremlin. Multe dintre ele provin din nucleul de bază de susținere a lui Putin”, a explicat acesta.
Kolesnikov spune că Kremlinul ar putea fi îngrijorat de faptul că, dacă va lua măsuri prea dure împotriva grupului, ar putea provoca un răspuns mai larg din partea societății.
Până în prezent, autoritățile au optat să nu le încarcereze sau să le hărțuiască pe femei, cerând în schimb presei de stat să le ignore pledoariile, și respingând totodată cererile lor de autorizații pentru mitinguri în întreaga țară.
În încercarea de a contracara o parte din furia protestatarilor, Putin a vorbit anterior cu mamele soldaților care luptă în Ucraina într-o întâlnire atent orchestrată. O investigație realizată de Guardian a arătat că femeile care stăteau alături de Putin făceau parte dintr-un cadru de mame de soldați, selectate cu grijă și care aveau legături cu autoritățile.
Andreeva a respins întâlnirea cu Putin, despre care a spus că a fost „un spectacol politic”. Ea a explicat că unora dintre vocile mai puternice din grupul ei li s-au oferit bani în schimbul tăcerii. „Nicio sumă nu vă poate aduce înapoi soțul”, a avertizat ea.
Protestele femeilor au evoluat
Răspunsul relativ blând al Kremlinului poate fi explicat parțial prin modul în care femeile s-au poziționat inițial. La început, membrele grupului Put Domoi au declarat că nu se opun războiului și nu îl critică pe Putin.
„Nu ne interesează să zgâlțâim barca și să destabilizăm situația politică”, a spus manifestul grupului.
Dar, pe măsură ce cererile lor au fost ignorate, limbajul lor s-a înăsprit. „Ne simțim trădate de oamenii noștri”, a spus o scrisoare recentă a grupului.
În aceeași declarație, femeile au pus sub semnul întrebării politica Kremlinului care eliberează din închisoare criminali și violatori condamnați, după șase luni de lupte în Ucraina. „Președintele nostru are cu siguranță simțul umorului”, a afirmat, ironic, grupul.
Iar când Putin nu a menționat posibilitatea unei demobilizări în timpul discursului său televizat de sfârșit de an, femeile de la Put Domoi au scris că acesta a acționat „în stilul său obișnuit: teatral, meschin și laș”.
Andreeva spune că în cadrul mișcării existau multe puncte de vedere diferite cu privire la luptele din Ucraina, dar pe măsură ce autoritățile le-au ignorat cererile, unele membre și-au schimbat percepția asupra conflictului.
„Unele mai cred în propaganda de stat. Dar multe își schimbă părerea despre operațiunea militară specială”, a spus ea, adăugând că nu va vota pentru Putin la alegerile prezidențiale de anul viitor.
Natalia a spus că felul în care a fost tratat soțului ei a determinat-o să pună la îndoială povestea oficială a Kremlinului cu privire la războiul din Ucraina.
„Putin ne-a mințit mai întâi că civilii nu vor fi nevoiți să lupte niciodată”, a spuse ea. „Începi să te gândești: oare minte și în legătură cu motivul pentru care suntem în Ucraina?”, a întrebat ea.
Ignorate de întreaga societate
Pentru Andreeva și alte soții și mame, inegalitatea poverii războiului a fost un alt motiv de nemulțumire, multe dintre ele spunând că s-au simțit ignorate, nu doar de Kremlin, ci și de societate, în general.
De la începutul conflictului, rușii au îmbrățișat în mare măsură o formă de evadare, sondajele arătând că majoritatea oamenilor preferau să nu se gândească sau să urmărească evoluțiile de pe câmpul de luptă.
Kristina, o femeie din Vladivostok, a explicat situația. „Țara se pregătește pentru Sărbători. Toată lumea este la cumpărături pentru cadouri și mănâncă caviar, în timp ce noi trăim în iad, făcându-ne griji pentru soții noștri”, a spus ea, potrivit The Guardian.
Protestul expune unele dintre opțiunile dificile cu care se confruntă liderii ruși, pe măsură ce războiul mai are puțin și împlinește doi ani.
O nouă mobilizare ar permite o rotație a trupelor care ar putea aduce mulți dintre oameni acasă, dar sondajele au arătat în mod constant că recrutarea ar fi profund nepopulară – și ar putea declanșa un val similar de anxietate și neliniște, așa cum s-a întâmplat anul trecut.
„În timpul ultimei mobilizări, Kremlinul a încălcat contractul social nescris cu rușii, care spunea: ne lăsați să luptăm în Ucraina, iar în schimb, noi nu ne băgăm în viața voastră privată”, a explicat Kolesnikov.
Observatorii cred că este prea devreme pentru a evalua impactul mișcării femeilor din Rusia asupra unui regim care are o istorie îndelungată de înăbușire a vocilor critice.
Dar furia lor subliniază neliniștea pe care o resimt unele persoane din țară în legătură cu conflictul și contrazice imaginea prezentată de Kremlin, aceea a unei națiuni încolonate în spatele liderului și a efortului de război.
Andreeva este hotărâtă să-și continue protestele, chiar dacă ar putea ajunge în închisoare. „Ne-am săturat să fim fete cuminți. Asta nu ne-a dus nicăieri”, a spus ea.
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!
MistyDo49 • 28.12.2023, 09:02
Au cu adevărat vreo șansă? Cu un președinte mânjit cu sânge până peste cap, cu ambiții să manipuleze și să controleze țările din Europa , cu un sistem statal de tristă amintire ce îl prea măreau pe Stalin, aceste femei nu au nici un cuvânt. Din contra , ele vor fi persecutate, se vor găsi tot felul de acuze de destabilizare a acestui regim odios.
Modoranvasile • 28.12.2023, 07:49
Ce sa se mai întoarcă acasă ca din cauza unui om fără minte pier acolo ,sa meargă puțin și cei de la conducerea rusă sa lupte acolo nu sa stea la creplin sa dea ordine și legi ,omenii mor pe capete
Tran • 27.12.2023, 11:37
Vor incepe sa dispara una cate una, nu sunt periculoase pentru Putin. Din nefericirie.