REPORTAJ | Localnicii din Ciurea, prima comună carantinată din Iași, s-ar imuniza, dar nu au unde. Prefectura ține centrul de vaccinare închis
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La startul celei de-a doua etape a campaniei naționale de vaccinare, vineri 15 ianuarie, Libertatea a discutat cu locuitorii din Ciurea, prima comună din Iași care a fost carantinată în starea de alertă. Cei mai mulți vor să se vaccineze. Dar trebuie să mai aștepte: Prefectura Iași a decis ca centrul amenajat în comună să se deschidă „într-o fază ulterioară”.
Cuprins:
Centrul de vaccinare din comuna Ciurea este organizat într-un cămin cultural modernizat în anii anteriori, ceea ce înseamnă că are toate utilitățile necesare: apă curentă, electricitate și grupuri sanitare. Acesta va deservi opt comune, DSP estimând că circa 14.400 de persoane trebuie să se vaccineze în etapa a doua a campaniei naționale.
Greul va începe atunci când se va putea vaccina toată lumea, fiindcă populația din cele 8 comune depășește 50.000 de locuitori, doar în Ciurea fiind 20.000.
<strong>Momentan există trei medici de familie care și-au luat angajamentul că vor lucra în centrul respectiv, dar situația personalului „este o enigmă”, explică reprezentanții primăriei. </strong>
În ciuda faptului că centrul a fost amenajat conform recomandărilor DSP, care a trimis indicații și schițe cu fluxuri, acesta nu și-a început activitatea de pe 15 ianuarie.
În aceeași zi, Prefectura Iași a anunțat că doar 17 din cele 38 de centre din județ se vor deschide, și doar unul singur este în mediul rural, în comuna Tomești, 12 fiind în Iași și restul în celelalte orașe din județ: Pașcani, Hârlău, Târgu Frumos și Podu Iloaiei.
<strong>Ciurea este recunoscută în Iași ca fiind prima localitate în care s-a impus carantina în starea de urgență, anul trecut la finalul lunii noiembrie.</strong>
Rata de incidență se păstrează peste 3 la mie și astăzi, după ce la momentul carantinării trecea de 8.
Primarul comunei, Cătălin Lupu, spune că a pus la dispoziție toate resursele primăriei pentru a amenaja centrul de vaccinare, pentru că știe ce înseamnă să treacă prin boală. „Am fost la un pas de dincolo”, spune bărbatul. S-a infectat la finalul lunii noiembrie.
A avut o formă gravă de COVID-19 care s-a suprapus peste o pneumonie pe care o avea deja, a fost internat în spital, unde a avut nevoie pentru zece zile de suport de oxigen.
S-au infectat el, soția și părinții, iar tatăl său a murit la finalul lunii noiembrie și a fost înmormântat de Ziua Națională. „Au trebuit să vină copiii la înmormântare, doar ei, fiindcă noi eram toți în izolare”.
„Nu avea cine să meargă la înmormântare”
„Pe 28 noiembrie am fost testat pozitiv, iar tata a fost înmormântat pe 1 decembrie. Iar pe 1 noaptea m-a sunat medicul pneumolog și mi-a spus să vin de urgență la spital. Am avut în vizită cumnații de la Piatra Neamț care au stat și ei izolați două luni la noi, fiindcă s-au infectat”, a povestit Cătălin Lupu.
Primarul așteaptă ca rata de incidență să scadă sub 3 la mie până pe 8 februarie, în speranța că elevii se pot întoarce la școală fizic, măcar în scenariul galben.
Acesta spune că numărul mare de cazuri se explică și prin faptul că Ciurea se află în apropierea Iașiului, multe persoane infectându-se în oraș, dar și pentru că în comună nu s-au respectat regulile de protecție sanitară.
Oamenii ar trebui să se testeze gratuit, chiar și atunci când bănuiesc că au boala, dar dacă trebuie să dai 300 de lei și nu îi ai... Când ți-e rău e ușor, că e gratuit.Cătălin Lupu, primar Ciurea:
„Eu mă vaccinez, că numai eu știu cât mi-a fost de rău”, spune Cătălin Lupu, care se teme însă că opinia sa nu este împărtășită de majoritatea localnicilor.
Medicii de familie, încurcați de lipsa protocoalelor
Cei mai mulți dintre oamenii din Ciurea cu care am vorbit sunt însă pe aceeași linie cu primarul: vor să se vaccineze.
Mihăița Harabagiu este trecută de 70 de ani și spune că vrea să se vaccineze cât mai repede. Săptămâna trecută a fost la medicul de familie, dar a plecat nelămurită.
„Mi-a zis medicul că nu are nicio hârtie de la Casa de Asigurări și mi-a spus să intru eu pe platformă să văd, dar asta nu e corect. Acum nu e problemă, am și eu copii care știu să umble pe internet, dar nu ar trebui să fac eu asta. Medicul de familie mi-a spus că nu are cum să ne treacă pe listă, că nu știe cum”, a povestit aceasta.
Mihăița Harabagiu spune că are două nepoate în Iași, una în clasa a XII-a care vrea să dea anul viitor examenul de admitere la Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași. Toată familia, spune doamna Mihăiță, se vaccinează, mai ales că a auzit la televizor că virusul atacă acum și tinerii.
Vreau, cum să nu, mă vaccinez! Așa cum atâția ani de zile ne-am vaccinat antigripal, cum să nu ne vaccinăm și cu ăsta? Și copiii vor să se vaccineze. Acum înțeleg că trebuie înduplecați profesorii să meargă la școală, că ei nu vor să se vaccineze. Nu e normal. Mihăița Harabagiu, localnică:
„De ce să nu mă vaccinez, nu e pentru sănătatea mea?”
Nu toți localnicii vor să se imunizeze. Un bărbat care se afla în fața primăriei ne-a spus răspicat că nu vrea, fiindcă e sănătos și așa a fost toată viața. „Așa o să mă ție Dumnezeu”, a încheiat acesta dialogul.
Neculai, un bărbat la 50 de ani, spune că s-ar vaccina și mâine, dar lucrează în fiecare zi la Răducăneni, o comună la circa 30-40 de kilometri distanță, pleacă dimineață și se întoarce seara, așa că nu știe când o să se poată programa. „Oricum nu-i rândul meu acum”.
„De ce să nu mă vaccinez, nu e pentru sănătatea mea? Și asta contează. Atmosfera pe la noi în comună e bună, aici pe stradă la noi nu a fost COVID-ul, chiar dacă am stat în carantină. Am scăpat mai ușor. Oamenii să știți că sunt deschiși, vrem să ne vaccinăm, eu vă spun drept că mă vaccinez, asta e situația. Sper doar să și pot”, povestește Neculai.
„Trăiți dumneavoastră, vă rog, cu 800 de lei pe lună”
Constantin Calistrat, un bărbat de 50 de ani, spune și el că este hotărât să se vaccineze pentru că toți din jurul său vor s-o facă. „Mă încurajează toată lumea, și din stânga, și din dreapta, chiar dacă nu știu mulți oameni care să fi avut COVID”.
L-am întâlnit pe stradă chiar când se întorcea de la medicul de familie din sat, unde a fost să ia o rețetă și să întrebe cum se stabilește rândul la vaccinare.
Mai sus, pe aceeași stradă din satul Ciurea, locuiesc cumătrii lui Petrică Șufaru, pe care acesta îi mai vizitează din Slobozia, un alt sat al aceleiași comune.
Petrică, un bărbat la 65 de ani, se întorcea de la magazin cu cumpărăturile pe care le făcuse pentru că rudele sale, care sunt în vârstă. 78 de ani - el, 72 de ani - ea, „și nu ies prea mult din casă”.
S-au păzit toată pandemia, și cât a fost carantină. Nu au avut probleme, așa că se vaccinează. Și eu mă vaccinez, am vorbit cu toții și ne uităm cum fac unul-altul vaccinul și nu se întâmplă nimic, așa că facem și noi, că așa e corect.Petrică, 65 de ani:
Acesta spune că s-ar fi vaccinat indiferent de situație, fiindcă este într-o categorie de risc și merge să lucreze la un abator de pui din Brno, Cehia.
E muncă ușoară, spune Petrică, și pe bani puțini, dar e mai bine decât în România unde trebuie să trăiască cu o pensie de 800 de lei. „Trăiți dumneavoastră, vă rog, cu banii ăștia. Nici medic de familie nu am, așa că o să mă duc luni să găsesc și să mă programeze, să văd ce trebuie să fac”, a explicat bărbatul.
Ciurea, pe harta internațională a accidentelor feroviare
Comuna Ciurea din Iași este cunoscută la nivel internațional pentru că aici s-a produs, cu mai bine de 100 de ani în urmă, unul dintre cele tragice accidente feroviare din toate timpurile.
În 1917, după ce Germania invadase Bucureștiul, autoritățile au sunat retragerea în Moldova, astfel că sute de mii de oameni și zeci de instituții își mutau sediul în Iași.
Atunci, un tren cu refugiați, soldați români, ruși și francezi, dar și cu o mulțime de civili care s-au urcat pe parcurs, a avut o problemă cu frânele coborând dealul Bârnovei, s-a răsturnat și a luat foc.
A fost a treia cea mai mare tragedie feroviară din istoria lumii: aproape 1.000 de oameni și-au pierdut viața în noaptea de 31 decembrie 1917.
Vineri 15 ianuarie, evenimentul a fost comemorat la Ciurea.
Foto: Cătălin Hopulele
