„România este într-o zonă de tensiune și trebuie să fie hipervigilentă”. Interviu cu un fost oficial al Pentagonului despre ce urmează în criza din Ucraina
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Zilele următoare s-ar putea dovedi importante pentru evoluția situației de la granița Ucrainei, pe măsură ce Rusia va clarifica dacă este sau nu dispusă să continue tratativele cu Occidentul și să dezescaladeze criza, spune într-un interviu pentru Libertatea Jim Townsend, președinte al Atlantic Treaty Association și fost oficial al Pentagonului. Între timp, avertizează el, România trebuie să fie foarte atentă „la ce se întâmplă în Marea Neagră, în Crimeea, în Ucraina, în Transnistria și Moldova sau Georgia”.
Cuprins:
Washingtonul a primit luni un răspuns scris din partea Moscovei, după ce oficialii americani trimiseseră săptămâna trecută propriul răspuns la revendicările Rusiei privind arhitectura de securitate în Europa. Responsabilii americani nu au dezvăluit ce anume conține mesajul, dar în ultimele zile, Moscova s-a plâns pe mai multe voci că Occidentul i-a ignorat principalele solicitări - stoparea extinderii NATO către est, în special spre Ucraina, și retragerea Alianței de pe pozițiile aflate aproape de granița cu Rusia.
În vreme ce Moscova continuă să își consolideze prezența la granița cu Ucraina, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a anunțat zilele trecute că următorul pas al tratativelor ar putea include o discuție cu omologul său american, secretarul de stat, Antony Blinken.
„Cred că acesta este marele test. Ce se va întâmpla între Lavrov și Blinken și ce îi va spune Putin lui Lavrov să îi zică lui Blinken. Va fi o săptămână importantă pentru a determina cum vor decurge lucrurile”, spune pentru Libertatea Jim Townsend, președinte al Atlantic Treaty Association (ATA) și fost oficial al Pentagonului pentru politici NATO şi europene.
„Poate că va mai avea loc o întâlnire în următoarele zile. Iar asta poate fi un semn bun, care indică că se fac progrese, sau un semn prost, care sugerează că rușii trag de timp în vreme ce continuă să își consolideze forțele de la granița Ucrainei”, explică el.
Ce anume este dispus să accepte Vladimir Putin din partea aliaților, în condițiile în care principalele sale revendicări au fost respinse, este deocamdată neclar.
„Cred că toată lumea a spus clar ce vrea. Rusia a spus, NATO și SUA au răspuns clar ce nu au de gând să facă. Asta a lăsat o zonă mare care conține ceea ce rușii numesc chestiuni secundare: desfășurarea rachetelor, manevre militare majore, controlul armelor. Este o zonă mare, unde există un interes comun să negociem și să rezolvăm probleme pe care le au și Vestul, și Rusia”, observă Townsend.
Dar este asta suficient pentru Putin? Și dacă nu este suficient, iar Occidentul nu cedează, asta înseamnă că Rusia va alege războiul?
„Cred că vom afla în următoarea săptămână. Cred că vom afla în curând ce este acceptabil pentru ruși și care sunt alternativele”, crede președintele ATA.
Discuția a avut loc înainte de declarația de marți seară în care Putin a acuzat SUA și NATO că i-au „ignorat” propunerile de securitate și că vor să atragă Rusia într-un război.
Pentru România și întreaga regiune, lucrurile s-ar putea schimba oricum, într-un fel sau altul, în funcție de decizia Rusiei.
În primul caz, dacă Rusia decide că negocierile pe tema controlului armelor și a celorlalte „chestiuni secundare” merită purtate și dezescaladează situația de la granița Ucrainei.
„Atunci, ca rezultat al acestor negocieri am putea vedea o prezență a forțelor din Europa mai echilibrată. Sau poate vom scăpa de rachetele Iskander din Kaliningrad. Există tot felul de zone unde putem avea un acord pe tema prezenței trupelor convenționale, care poate aduce stabilitate. Nimeni nu se opune, atâta vreme cât vom simți că suntem suficient protejați”, explică Townsend.
Există însă și varianta în care Putin va spune că nu este de acord, că vrea ca revendicările majore să i se îndeplinească și să dea startul unei intervenții militare, iar atunci, aliații își vor spori prezența în est.
Atunci vom vedea o schimbare în prezența forțelor. Asta înseamnă că SUA și NATO vor pune mai multe trupe în țările aliate, inclusiv în România. Cred că vom vedea o sporire a forțelor convenționale în Europa, drept rezultat.Jim Townsend, președinte ATA și fost oficial al Pentagonului pentru politici NATO şi europene:
Deocamdată, spune Townsend, NATO ar trebui să facă mai mult la Marea Neagră. „Trebuie să rezolvăm problemele din interiorul NATO, astfel încât Alianța să facă mai mult la Marea Neagră. Sunt unii aliați, precum Turcia, care par să aibă o problemă cu asta. Trebuie însă să facem mai mult și sunt mulți oameni care sunt de acord”, adaugă el.
De ce vorbesc Biden și Zelenski pe tonuri evident diferite
Până la următorul pas în criză, un lucru care a devenit tot mai clar în ultimele zile este diferența dintre discursul președintelui american Joe Biden, care vorbește despre iminența războiului, și cel al omologului ucrainean Vladimir Zelenski, care face apel la calm și asigură că perspectiva conflictului nu este atât de clară.
Este Biden mai îngrijorat decât Zelenski? Townsend ia în calcul și îngrijorarea, dar subliniază că mesajele liderului de la Casa Albă „nu sunt o expresie a îngrijorării, ci a unei determinări care trebuie transmisă rușilor”.
„Este un mesaj de descurajare, care spune că nu îi vom lăsa să intre în Ucraina fără un fel de retribuție, pe care îl vor simți”, explică președintele ATA.
În acest timp, Zelenski are și el propriile motive pentru a ține volumul mai jos. „Așa cum zice, nu vrea să panicheze populația. Pot înțelege asta. Spune, de asemenea, că nu vrea să afecteze piețele financiare și economia, alungând investitorii. Pot înțelege și asta. Dar cred că este mai degrabă prins la mijloc”, spune fostul oficial al Pentagonului.
Zelenski este sub presiunea Rusiei. Nu vrea să pară slab în fața rușilor, nu vrea să pară că se panichează. Vrea să pară puternic. Oamenii puternici nu intră în panică, cel puțin așa se zice. Nu vrea să pară nici că face ce îi spune Biden. Vrea să aibă propria linie de comunicație cu Putin. Și dacă se panichează, nu pare că este cineva cu care Putin ar vrea să vorbească. Probabil că consilierii săi și consilierii lui Putin comunică”. Jim Townsend, președinte ATA și fost oficial al Pentagonului pentru politici NATO şi europene:
De altfel, poziția exprimată de Zelenski nu este neapărat nouă. „El și-a exprimat deja aceste poziții în mod discret către SUA. Faptul că SUA, Marea Britanie și Australia au evacuat parțial ambasadele a fost ceva ce nu i-a plăcut. De aceea a devenit mai vocal”, spune el.
Pe mai multe voci au vorbit uneori și aliații din NATO. Germania a păstrat un ton echilibrat în relația cu Rusia și a refuzat să livreze arme Ucrainei, iar Ungaria a anunțat chiar că nu poate susține Kievul din cauza politicii acestuia privind minoritățile.
În vreme ce acceptă că acest lucru poate fi o provocare, Townsend subliniază că „important este să avem unitate în privința principiilor NATO. Că extinderea trebuie să continue, că Ucraina trebuie să poată alege ce dorește, dacă vrea să adere sau nu, că Rusia nu poate avea drept de veto în această privință. Și există multe principii pe tema cărora aliații sunt uniți”.
„Germania pare că nu face suficient. Dar astea sunt chestiuni tactice de care te lovești atunci când vorbești despre sancțiuni, când avem țări individuale și legi proprii, și chestiuni interne”, explică el.
Justificarea lui Putin
Sub tensiunea generată de apropierea conflictului au existat voci care au sugerat că Rusia a fost împinsă în această situație de extinderea NATO.
Townsend crede însă că situația actuală nu i se poate imputa Vestului. „Nu cred că ține de ceva ce a făcut Occidentul sau NATO ori SUA. E ceva ce Putin a început, bazat pe propriile scopuri de a dori să reconstruiască URSS, atât cât se poate, sau să instituie un cordon sanitar, o zonă tampon. Și pentru a obține asta, a trebuit să provoace un conflict cu Vestul sau cu Ucraina”, spune el.
Cu privire la momentul din 2008, când NATO a dat comunicatul care spunea că Georgia și Ucraina vor fi în NATO, nu acum, dar la un moment dat, fostul oficial al Pentagonului spune că „este ceva ce rușii au înțeles greșit sau au ales să înțeleagă greșit”.
Ce a urmat? „Au invadat Georgia, apoi Ucraina, în 2014. Dacă nu am fi avut acel comunicat, poate că Rusia nu ar fi simțit că Ucraina ar fi mers în tabăra NATO, dar nu știm. Depinde de felul în care gândește Putin. Poate că pentru el este important nu ca Ucraina să adere la NATO, ci ca Ucraina să fie parte a Rusiei. Nu cred că limbajul acelui comunicat a declanșat această reacție. Cred că a fost parte a discursului său pentru a justifica și ce a făcut cu Ucraina”, spune Townsend.
„România se află într-o vecinătate mai periculoasă”
Townsend este în prezent președintele ATA - Asociația Tratatului Atlanticului, o organizație care are, printre altele, rolul de a educa publicul alianței cu privire la activitatea NATO. Din organizație face parte și România, un lucru important, crede el, mai ales în contextul „dezinformărilor lansate de Rusia, care trebuie contracarate cu adevăruri”.
Asta cu atât mai mult cu cât țara noastră este aproape de zona conflictului.
„Cred că România, ca țările nordice, care sunt aproape de cele baltice, este într-o zonă de tensiune. Că vorbim despre Marea Neagră, că vorbim despre apropierea Ucrainei și despre efectele acestei apropieri, poate refugiații care vor ajunge în România, despre posibilitatea ca spațiul aerian să fie traversat de avioanele rusești, care le vânează pe cele ucrainene, orice ar fi, cred că România se găsește acum într-o vecinătate mai periculoasă decât în ultima perioadă”, spune fostul oficial al Pentagonului.
Prin urmare, spune el, România trebuie să continue să facă ce a făcut și până acum - modernizarea armatei, exerciții cu aliații, dar și să fie mai atentă în jur.
„Cred că ce trebuie să facă acum România este să fie hipervigilentă. La ce se întâmplă în Marea Neagră, în Crimeea, în Ucraina, în Transnistria și Moldova sau Georgia. Trebuie să vă gândiți la vecinătatea voastră, așa cum o faceți, probabil”.
