Românii, printre europenii cu cele mai multe ore lucrate săptămânal. Unde se lucrează cel mai puțin
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Românii sunt printre europenii cu cele mai multe ore lucrate săptămânal. Potrivit Eurostat, România a fost în 2024 a patra țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul efectiv de ore de lucru.
Cuprins:
Țările de Jos doar 32,1 ore pe săptămână
Cele mai lungi săptămâni de lucru au fost înregistrate în Grecia (39,8 ore), Bulgaria (39,0), Polonia (38,9) și România (38,8). Cifre apropiate de cea a României se mai înregistrează în Letonia, Lituania, Slovenia, Cipru, Cehia și Slovacia. Comparativ, românii au lucrat, în medie, în 2023, 39,5 ore pe săptămână, iar în 2022 - 39,7 ore. În același timp, România are cea mai scăzută rată de ocupare a forței de muncă din Uniunea Europeană, de doar 69,5%.
Țările de Jos au avut cea mai scurtă săptămână de lucru (32,1 ore), urmate de Danemarca, Germania și Austria (fiecare cu 33,9 ore). Program săptămânal de lucru mai redus au și oamenii din Norvegia (33,7) și Finlanda (34,9). Statistica este realizată atât pentru lucrătorii cu normă întreagă, cât și pentru lucrătorii cu fracțiune de normă, cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani. La nivelul Uniunii Europene, media numărului săptămânal de ore de lucru a fost de 36, în scădere de la 37, în 2014.
Agricultura și pescuitul, cele mai lungi săptămâni de lucru din UE
„O privire mai atentă asupra țărilor UE relevă diferențe notabile. Activitățile economice care au înregistrat cea mai lungă săptămână de lucru din UE, în 2024, au fost agricultura, silvicultura și pescuitul (41,2 ore de lucru efective), mineritul și carierele (38,8 ore) și construcțiile (38,7 ore). Cele mai scurte săptămâni de lucru au fost înregistrate în activitățile gospodăriilor în calitate de angajatori (26,7 ore), educația (31,9 ore) și artele, divertismentul și recreerea (32,9 ore)”, se menționează în studiul Eurostat.
Analiza include și două țări din afara Uniunii Europene, unde săptămâna de lucru este mult mai intensă. Astfel, în Serbia se lucrează, în medie, 41,3 ore săptămânal, în timp ce în Turcia numărul orelor se ridică la 43,1.
Studiul oficiului de statistică al Uniunii Europene mai arată că 37,3% dintre persoanele ocupate lucrează, în medie între 40 și 44,5 ore pe săptămână, în timp ce doar 7,2% înregistrează mai puțin de 20 de ore de muncă în cadrul activității principale. Intervalul 40-44,5 este majoritar în cele mai multe țări, cu câteva excepții, Irlanda, Finlanda, Belgia, Franța și Danemarca, unde predomină intervalul 35-39,5 de ore.
Cât lucrează bărbații și femeile
Bărbații din țările UE, angajați cu normă întreagă, au lucrat anul trecut 39,6 ore pe săptămână, față de 37,7 ore în cazul femeilor. Cea mai lungă săptămână de lucru a femeilor a fost înregistrată în Letonia (39,3 ore), urmată de Bulgaria, Grecia (ambele 39,1) și Lituania (39). Cea mai scurtă săptămână de lucru pentru femei a fost în Țările de Jos (35,1 ore), urmată de Finlanda (35,9), Irlanda (36,1) și Belgia (36,4). În România, femeile lucrează 38,4 ore săptămânal.
În cazul bărbaților, doar trei țări au înregistrat o săptămână de lucru mai lungă de 40 de ore, în medie: Grecia (42,4 ore pe săptămână), Polonia (40,7 ore) și Cipru (40,5 ore). Bărbații angajați cu normă întreagă au lucrat cel mai mic număr de ore pe săptămână în Finlanda (38,3 ore) și Ungaria (38,5). În România, bărbații lucrează, efectiv, 39,2 ore săptămânal.
Tot în țara noastră, bărbații angajați cu timp parțial au lucrat mai multe ore decât femeile: 26,5 și, respectiv, 24,5 ore. Cele mai semnificative diferențe între sexe, în rândul țărilor UE, s-au constatat în Grecia - cu 42,4 ore lucrate săptămânal pentru bărbați și 39,1 pentru femei, Italia - cu 39,8 ore pentru bărbați și 36,9 pentru femei, Luxemburg - cu 39,1 pentru bărbați și 36,6 pentru femei, Irlanda - cu 39,9 pentru bărbați și 36,1 pentru femei și Țările de Jos - cu 38,6 pentru bărbați și 35,1 pentru femei.
București și Ilfov, rate de ocupare similare cu zonele bogate din UE
Analiza mai arată că, România are cea mai scăzută rată de ocupare a forței de muncă din Uniunea Europeană, de doar 69,5%. La nivelul tuturor țărilor din UE, un procent de 75,8% (197,6 milioane de oameni) dintre persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, aveau, în 2024, un loc de muncă. Rata de ocupare a crescut cu 0,5 puncte procentuale față de 2023 și cu 1,2 puncte procentuale față de anul 2022. Cele mai ridicate rate au fost înregistrate în Țările de Jos (83,5%), Malta (83%) și Cehia (82,3%), iar cele mai scăzute, în Italia (67,1%), Grecia (69,3%) și România (69,5%).
În țara noastră, Bucureștiul și zona județului Ilfov au o rată de ocupare de circa 80%, procent apropiat de cel înregistrat de regiunile bogate din vestul Europei. Urmează regiunea Nord-Vest, unde se află și municipiul Cluj-Napoca, cu o rată de ocupare de 72,2%, regiunea Centru (67,6%) și regiunea Vest (65,2%). Lipsa locurilor de muncă se manifestă cel mai activ în Sud-Vest Oltenia, unde rata de ocupare a forței de muncă este de 61,8% și în regiunea Sud-Est Dobrogea, cu 63,4%.
Foto ilustrativ: Shutterstock
