Liderul kazah a cerut intervenția Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) – o alianță formată din Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan și Tadjikistan – miercuri seară, iar aceasta a fost aprobată rapid, după ce protestele izbucnite inițial din cauza scumpirii combustibililor au împânzit țara și par a se transforma într-o revoltă împotriva regimului politic.
”O forţă comună de menţinere a păcii a OTSC a fost trimisă în Kazahstan pentru o perioadă limitată, în scopul stabilizării şi al normalizării situaţiei”, a transmis această alianţă militară într-un comunicat difuzat pe Telegram de către purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, potrivit Agerpres.
Secretariatul organizaţiei a precizat că principalele sarcini ale forţei OTSC trimise în Kazahstan vor fi protejarea obiectivelor militare şi publice importante şi ajutorarea forţelor de ordine locale, în contextul „ameninţării la adresa securităţii naţionale şi a suveranităţii Republicii Kazahstan”,
Intervenția Moscovei survine în timp ce confruntările violente dintre protestatari și forțele de ordine (poliția și armata) din Kazahstan continuă.
Momentan există puține informații certe despre numărul victimelor, dar agențiile locale de presă au citat un purtător de cuvânt al poliției din Almatî, cel mai mare oraș al țării, care a declarat că zeci de persoane au fost ucise în timpul atacurilor asupra clădirilor guvernamentale.
Autoritățile locale din Almatî au anunțat joi că 12 membri ai poliției și forțelor de securitate au murit, iar 353 au fost răniți în timpul confruntărilor violente. Potrivit Reuters, care citează televiziunea de stat din Kazahstan, ar fi vorba despre 13 membri ai forțelor de securitate care și-au pierdut viața, doi dintre aceștia fiind decapitați.
Joi dimineață, mai multe vehicule blindate de transport de trupe și zeci de soldați au intrat în piața principală din Almatî, fiind auzite focuri de armă pe măsură ce se apropiau de mulțime, potrivit corespondenților Reuters. Mai târziu în cursul zilei, piața din Almatî părea liniștită, cu 200-300 de protestatari încă adunați acolo și fără trupe militare în jur.
Miercuri, au existat relatări despre ciocniri violente și împușcături în Almatî și în alte orașe din Kazahstan, precum și filmări care sugerau victime în rândul protestatarilor. În timpul serii, președintele Kassym-Jomart Tokayev a cerut Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă să-l ajute să recapete controlul. Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, care prezidează OTSC, a declarat că alianța va trimite forțe pentru „stabilizarea” țării din Asia Centrală.
În acest moment, nu este clar câte trupe a trimis Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă sau cât timp vor rămâne acestea în Kazahstan.
🇷🇺🇰🇿⚡ Video of the departure of the Russian military to Kazakhstan.
— Toyota DshK (@ToyotaDshK) January 6, 2022
From Russia, the CSTO contingent included units of the airborne troops, the organization saidhttps://t.co/Wno3RUIcor#Kazakistan #Kazakhstan #KazakhstanProtest #Almaty pic.twitter.com/fWSpS1o0On
Deputatul rus Leonid Kalashnikov a declarat pentru Interfax că trupele vor rămâne „atâta timp cât președintele Kazahstanului va crede că este necesar”. Acesta a precizat că militarii OTSC se vor implica, în principal, în protejarea „infrastructurii” din țară.
Tokayev a solicitat ajutorul alianței militare a fostelor state sovietice condamnând acțiunile „teroriştilor” și sustinând că țara a fost victima „atacurilor” unor bande antrenate în străinătate, după ce creșterea prețului combustibilului a declanșat ample proteste.
Miercuri, demonstranții au preluat controlul clădirilor guvernamentale și au luat cu asalt aeroportul din Almatî, capitala comercială a țării.
„Almaty a fost atacat, distrus, vandalizat, iar locuitorii din Almatî au devenit victime ale atacurilor teroriștilor, bandiților, prin urmare este de datoria noastră să luăm toate măsurile posibile pentru a ne apăra statul”, a declarat Tokayev, într-un al doilea discurs televizat, la scurt timp după primul. ”Este o subminare a statului şi, cel mai important, este un atac asupra cetăţenilor noştri care îmi cer să îi ajutăm urgent”, a mai spus Tokayev.
Până pe 19 ianuarie, în Kazahstan a fost decretată stare de urgenţă, cu restricţii de mobilitate, inclusiv transport, în trei mari oraşe şi 14 regiuni. Premierul kazah Askar Mamin a demisionat pe fondul protestelor, iar interimatul este asigurat de Alikhan Smailov.
Evenimentele din Kazahstan vin într-un moment în care toate privirile sunt ațintite pe o posibilă intervenție rusă în Ucraina. Imaginile cu poliția copleșită de protestatari par să determine îngrijorări serioase la Moscova, fiind vorba despre o țară învecinată care ar putea ceda în fața tulburărilor politice. Kazahstanul face parte dintr-o uniune economică cu Rusia, cele două țări având o lungă frontieră comună.
Protestele au început în weekend, în vestul țării, după o creștere bruscă a prețurilor gazului petrolier lichefiat (GPL), combustibil utilizat pe scară largă la automobile în ţara central-asiatică, și s-au răspândit rapid, luând prin surprindere autoritățile din Kazahstan și observatorii internaționali.
Ulterior, manifestanţii au cerut retragerea totală a lui Nursultan Nazarbaev (81 de ani), care a demisionat în 2019 din funcția de președinte al țării, dar a rămas un personaj important în viaţa politică. Familia Nazarbaev controlează o mare parte din economia kazahă.
„Nazarbayev și familia sa au monopolizat toate sectoarele, de la sectorul bancar la drumuri și gaze. Aceste proteste sunt despre corupție”, a spus unul dintre manifestanți, Zauresh Shekenova, în vârstă de 55 de ani, ieșit în stradă în orașul Zhanaozen încă de duminică. „Totul a început cu creșterea prețului gazului, dar adevărata cauză a protestelor sunt condițiile proaste de viață ale oamenilor, prețurile mari, șomajul, corupția”, a precizat protestatarul.
Darkhan Sharipov, un activist al mișcării „Wake Up, Kazahstan” din cadrul societății civile, a declarat: „Oamenii s-au săturat de corupție și nepotism, iar autoritățile nu ascultă oamenii… Vrem ca președintele Tokayev să facă reforme politice reale sau să plece și să fie organizate alegeri corecte”.
Cele cinci foste republici sovietice din Asia Centrală nu s-au confruntat cu proteste serioase în cele trei decenii de independență, cu excepția Kîrgîzstanului, unde au avut loc mai multe revoluții.