Mesaj pentru Ilie Bolojan din Parlamentul European: „La conferințele de presă, premierul nu este gazda, ci musafirul într-un spațiu care aparține cetățenilor”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Europarlamentarul italian Sandro Ruotolo, cunoscut în Europa pentru implicarea în apărarea libertății presei și aflat sub protecția Poliției după ce a fost amenințat de Mafie pentru investigațiile din vremea când era jurnalist, a acordat un interviu pentru Libertatea, în Parlamentul European de la Strasbourg, despre situația din București. Mai exact, despre decizia premierului Ilie Bolojan de a interzice accesul jurnaliștilor la începutul ședințelor de guvern și de a limita conferințele de presă la o singură întrebare per jurnalist. Ruotolo consideră aceste măsuri un regres democratic și o atingere adusă principiilor transparenței, din care pierzători nu sunt jurnaliștii, ci cetățenii.
Cuprins:
Cine este Sandro Ruotolo
Născut la Napoli, acum în vârstă de 70 de ani, europarlamentarul Sandro Ruotolo are în spate o carieră de peste 40 de ani în jurnalism. Și-a început activitatea în presa scrisă în 1974, când avea 19 ani, la ziarul „Il manifesto”. Apoi a fost reporter de radio și televiziune în Napoli și la nivel național și a lucrat pentru mari instituții media din Italia, precum RAI și Mediaset. Activitatea jurnalistică s-a axat pe investigații sensibile, legate de traficul de droguri, deșeurile toxice, corupție și crima organizată din sudul Italiei.
Numai că investigațiile despre Camorra, mai precis despre clanul Casalesi, i-au adus nu doar recunoaștere profesională, ci și amenințări cu moartea din partea temutei Mafii italiene. Din acest motiv, încă din 2015, Sandro Ruotolo a trăit sub protecția poliției, cazul lui fiind menționat inclusiv în rapoarte ale Departamentului de Stat al SUA și de organizații internaționale precum Reporteri fără Frontiere.
Din 2024, Sandro Ruotolo este europarlamentar în cadrul grupului S&D (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European), fiind ales pe listele Partidului Democrat (PD) din Italia. El este un apărător al libertății presei, foarte activ în dezbaterile din P.E. referitoare la acest subiect, cu numeroase intervenții în probleme legate de intimidarea jurnaliștilor și abuzurile împotriva presei.
Mesaj din Strasbourg: „Domnule prim-ministru, aveți atât de multă putere... Un pic de echilibru v-ar prinde bine”
În această calitate, europarlamentarul a vorbit cu jurnalistul Libertatea pe 16 decembrie, chiar în biroul său de la Strasbourg, despre cele trei măsuri principale impuse presei de Guvernul Bolojan, instalat la Palatul Victoria pe 23 iunie: interzicerea accesului la începutul ședințelor de Guvern, restricționarea posibilității jurnaliștilor de a filma și fotografia liber în primele minute și limitarea întrebărilor la conferințele de presă la una per jurnalist.
Interviul a avut loc la 36 de ani de la Revoluția din 1989, dar și la 36 de ani de la apariția primului număr al ziarului Libertatea.
- Domnule Ruotolo, cum apreciați decizia Guvernului de la București de a înlocui accesul presei la începutul ședințelor de guvern cu distribuirea exclusivă de materiale video și foto oficiale și ce efect credeți că are această decizie asupra transparenței? Menționez că această practică a fost instituită de actualul premier la preluarea mandatului, acum șase luni, și reprezintă o schimbare radicală față de abordarea fostului prim-ministru.
- Din punctul meu de vedere, acest lucru nu trebuie să se întâmple într-o țară democratică. Un prim ministru are o putere enormă, dar scopul presei este tocmai să-i analizeze și să-i pună sub semnul întrebării pe cei care sunt la putere. De aceea, Guvernul nu trebuie să decidă ce imagini sau ce informații sunt bune pentru public. Acest lucru este contrar principiilor transparenței. Doar datorită presei cetățenii pot înțelege dacă un politician este bun sau rău. Din acest motiv, un prim-ministru nu poate să stabilească el ce imagini, indiferent că vorbim despre foto sau video, sunt acceptabile și care nu. Iar aici aș vrea să vă mai spun ceva.
- Vă ascult.
- Dreptul la viață privată se poate aplica cetățenilor obișnuiți, dar atunci când este vorba despre un politician aflat la putere, presa trebuie să poată monitoriza, investiga, verifica și dezvălui totul despre acel politician. Acestea fiind spuse, cred că ceea ce se întâmplă în România este, într-o măsură diferită, un fenomen care afectează multe alte țări.
- La ce vă referiți mai exact?
- Ne confruntăm cu o regresie democratică globală, cu o reducere a drepturilor civile și a libertăților fundamentale. Europa de astăzi nu mai este cea de acum patru ani, adică naționalismul și suveranismul avansează, în timp ce drepturile civile și sociale și însăși ideea de unitate și federalism sunt în regres. Nu întâmplător criza democrațiilor coincide cu criza libertății presei. Acest lucru a fost subliniat și de instituțiile europene. Spre exemplu, comisarul european Michael McGrath a declarat că libertatea presei în Europa nu este negociabilă, așa cum a subliniat și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Însă, în realitate, putem vedea clar că este negociabilă. Semnalele sunt numeroase și, din păcate, asistăm la o adevărată criză a instituțiilor democratice.
Europarlamentar: „Conferințele de presă nu aparțin premierului, ele aparțin publicului”
- Am înțeles. Revenind la situația din România, presa are dreptul să-i adreseze prim-ministrului, domnul Ilie Bolojan, o singură întrebare la conferințele de presă organizate la Guvern. Mai mult, nu sunt permise întrebările de follow-up, adică pentru a obține informații suplimentare dacă la prima se evită răspunsul. Ce părere aveți despre acest lucru?
- Nu există întrebări nepotrivite. Un politician poate alege dacă și cum răspunde, dar trebuie întotdeauna să permită jurnalistului să pună întrebarea. Chiar și lipsa unui răspuns este deja un răspuns. Aici trebuie spus ceva: conferințele de presă nu aparțin premierului, ele aparțin publicului. Când un prim-ministru acordă jurnaliștilor o oră din timpul său, trebuie să o facă amintindu-și că el nu este gazda, ci musafirul într-un spațiu care aparține cetățenilor.
- Pe de altă parte, premierul Bolojan susține că respectă presa și, deși nu răspunde la mai mult de o întrebare per jurnalist, purtătoarea de cuvânt, doamna Ioana Dogioiu, invocă drept argument faptul că prim-ministrul apare și în emisiuni televizate, unde răspunde întrebărilor moderatorului. Pe baza experienței ca jurnalist de televiziune, cum evaluați această justificare?
- Un interviu televizat nu garantează pluralismul. Libertatea presei decurge din prezența mai multor jurnaliști cu perspective, sensibilități și abordări diferite. Astfel cetățenii își pot forma o opinie, nu printr-un singur punct de vedere. Chiar și interviurile televizate, dacă rămân izolate, nu permit întotdeauna jurnaliștilor să își îndeplinească pe deplin rolul. Ar trebui încurajată prezența mai multor voci, capabile să surprindă diferite aspecte ale realității. Tocmai datorită acestui pluralism al gândirii se dezvoltă cetățenii și opinia publică, cu siguranță nu printr-o singură mentalitate.
- Înțeleg că dumneavoastră considerați că aceste restricții din România, care urmează unei deschideri față de presă din partea guvernului anterior, reprezintă un regres democratic. Este corect?
- Absolut da. Și aș mai adăuga că și climatul din Europa este foarte prost. Era postbelică a secolului XX, când naționalismul german și italian a dus la al Doilea Război Mondial, la exterminarea evreilor și la milioane de morți pe teritoriul european, s-a încheiat. Părinții fondatori ai Europei aveau o idee simplă: dacă reunim statele, le putem împiedica să se lupte între ele. Acea lume s-a sfârșit. Vedem acest lucru în Ungaria lui Orbán, în Statele Unite ale lui Trump, în Argentina lui Milei și în Israelul lui Netanyahu. Peste tot, atacurile asupra libertății presei sunt cel mai mic numitor comun. Europa părinților fondatori încă există. Europa încă poate rezista. Legea europeană privind libertatea presei poate fi antidotul. Există o măsură decisă în legislatura anterioară, când majoritatea era mai progresistă și pro-europeană. Iar Legea privind libertatea presei este o lege care trebuie respectată, nu o recomandare.
De altfel, datele confirmă acest lucru. România a coborât mai multe poziții, până pe locul 55, în cel mai recent clasament mondial al libertății presei realizat de Reporteri fără Frontiere și se apropie de zona de risc ridicat, potrivit Media Pluralism Monitor. Acest lucru ar trebui să fie un motiv de îngrijorare pentru Europa și pentru noi toți. Atunci când cei aflați la putere restricționează accesul și activitatea jurnaliștilor, ne confruntăm cu o formă de intimidare. Însă climatul este nefavorabil aproape peste tot: atacurile asupra libertății presei au devenit cel mai mic numitor comun al multor tendințe politice contemporane. Tocmai de aceea libertatea presei nu este negociabilă în Europa, așa cum demonstrează Legea europeană privind libertatea presei, care nu este o recomandare, ci o lege obligatorie. Este unul dintre ultimii anticorpi democratici pe care îi avem și trebuie apărat și aplicat.
Europarlamentar: „Cu cât libertatea presei este mai fragilă, cu atât democrația va fi mai slabă în țara dumneavoastră”
- Am remarcat că ați folosit cuvântul „intimidare”. Deci dumneavoastră, pe baza experienței de jurnalist amenințat pentru investigațiile făcute, considerați că aceste restricții sunt o formă de intimidare?
- Absolut. În Italia, de exemplu, există un fenomen foarte puternic: crima organizată. Este diferită de cea din alte țări. Mafia este specific italiană, deoarece este o organizație care interacționează cu politica, finanțele și economia. Deci, este o entitate politică activă, iar în cadrul mafiei există o dictatură: nu poți decide, poți doar coexista. Mafia coexistă cu sistemele democratice. În România, adevărata problemă este că politicienii vor să fie la putere fără să dea socoteală presei. Ei bine, pentru Europa, libertatea presei este un aspect nenegociabil și o prioritate, la fel ca știrile false, rețelele sociale și marile companii de tehnologie. Avem nevoie de transparență și democrație, lucruri pe care șeful guvernului dumneavoastră pare că nu le dorește. El consideră că presa este în slujba sa, când presa ar trebui să fie, de fapt, în slujba cetățenilor prin intermediul presei.
- Bun. În final, aveți un mesaj de aici, din Parlamentul European de la Strasbourg?
- Pentru cetățeni: aveți încredere în jurnaliști, credeți în jurnaliști. Salariile jurnaliștilor din România sunt mici, dar, în ciuda acestui fapt, ei aleg această cale pentru democrație. Iar dumneavoastră, domnule prim-ministru, aveți atât de multă putere... Un pic de echilibru v-ar prinde bine. Și aș încheia spunând un lucru.
- Vă pot filma?
- Sigur. Domnule prim-ministru, cu cât libertatea presei este mai puternică, cu atât democrația va fi mai puternică în țara dumneavoastră. Cu cât libertatea presei este mai fragilă, cu atât democrația va fi mai slabă în țara dumneavoastră.
Vladov 31.12.2025, 08:40
Idei atat de simple si pline de intelepciune. Sunt atat de simple, incat e imposibil sa spui ca nu le intelegi sau accepti. Si totusi, politicienii nostri nu le aud. Dar de ce oare ?