Șapte povești reale cu copii infractori din România eşuată. De la acte de tortură şi atacuri armate la punerea în scenă a filmului „Singur acasă 3”

„Nimeni nu se naște rău”

În timpul unor acte de o cruzime extremă, apar, discrepante, câteva semne înduioşătoare de umanitate: unul dintre copiii infractori o ajută pe victimă să-şi ia pastilele, altul pansează rana pe care tot el o provocase, iar doi minori sar în apărarea victimei pe care o atacaseră, speriați că ea ar putea muri. 

„Nimeni nu se naşte rău”, spune Dorothy Otnow Lewis, medic psihiatru şi profesor clinician la Universitatea Yale. Ea a intervievat peste o sută de criminali, căutând informații despre cele mai întunecate capacități ale psihicului uman şi despre limitele empatiei. „Dacă vorbești cu acești oameni, care au comis acte extrem de violente, îți dai seama că există un mediu care a creat asta”, declara Lewis, într-un interviu pentru The Guardian.

Micii torționari i-au tăiat părul şi sprâncenele colegului de şcoală

Prima poveste cu copii infractori e şi cea mai tulburătoare. Ea s-a întâmplat în comuna Floreşti, din județul Prahova, pe 16 aprilie, anul trecut. În acea după-amiază de marți, Radu* a venit de la şcoală, apoi a ieşit la plimbare cu un prieten. Băiatului de 14 ani nici nu-i trecea prin cap c-avea să urmeze un coşmar. 

Recomandări

Planul „machiavelic” aplicat de un mecanic auto pentru a domina o femeie. Victima: „Mă duc şi mă omor, sincer, că nu mai pot”

Şi-a întâlnit prietenul în fața parcului Cantacuzino, aflat în comună. Au intrat în parc, iar după câțiva paşi, în față le-au apărut Andrei F.* şi Gabi D. „Probabil, au stat ascunși într-un loc și m-au așteptat”, le-a mărturisit Radu polițiştilor, mai târziu. „Andrei m-a prins cu un braț de gât, iar Gabi a scos din buzunar o bandă izolieră neagră și mi-a legat mâinile la spate. În acel moment, prietenul meu a fugit”.

Radu a fost luat pe sus de cei doi şi dus în spatele parcului, printre niște copaci căzuți. Când i-a întrebat ce au cu el, Andrei i-a răspuns: „Uite, fraiere, așa se face o cheie!”, apoi i-a înfăşurat banda izolieră în jurul gleznelor și i-a legat șireturile de la adidaşi.

Radu îşi aminteşte că i-a rugat să-i dezlege mâinile, fiindcă banda era foarte strânsă, iar Andrei a tăiat-o, apoi și-a rupt tricoul de pe el și i-a legat cu el încheieturile. Pe urmă, Gabi a scos din rucsacul lui un aparat de tuns şi, împreună cu celălalt, i-au tăiat părul de pe cap, dar şi sprâncenele colegului de şcoală pe care-l luaseră ostatic. Îl tundeau cu rândul, în timp ce se distrau pe seama lui. 

„N-am plâns”, mărturiseşte Radu, „fiindcă nu înțelegeam ce mi se întâmplă, iar ei erau veseli și râdeau. Dar la un moment dat, Gabi a scos din buzunar un briceag, i l-a dat lui Andrei, iar el mi l-a înfipt în gamba piciorului stâng. A început să-mi curgă sânge şi atunci, Andrei mi-a tăiat bandajul pe care-l aveam la o mână, ca să-mi lege rana de la picior.”

Recomandări

Cea mai dură critică a taxelor vamale anunțate de Trump: „Ziua ruinei! În materie de economie, afirmațiile lui Trump sunt o prostie totală”

După ce l-a bandajat, agresorul i-a luat lui Radu telefonul din buzunarul pantalonilor, apoi și-a dat jos un cercel și cu el a scos cartela SIM, pe care a rupt-o cu dinții, aşa cum probabil văzuse în vreun film de duzină. Pe urmă i-a dat telefonul lui Gabi şi a început să-l amenințe pe băiatul sechestrat: „Aici o să mori!”. 

L-au ars cu țigara pe picioare şi i-au desenat stele cu briceagul 

Apoi, spune Radu „m-au lovit amândoi, cu pumnii și cu picioarele, vreo 5 minute”. A urmat o pauză, iar cei doi torționari au chemat un alt adolescent, să le aducă o țigară, pe care au fumat-o stând de-o parte şi de alta a victimei. „M-au ars cu țigara, fiecare pe câte un picior. Le ceream să se oprească, dar ei râdeau de mine, pentru că mi-era frică”.

După ce au terminat de fumat, cei doi l-au tăiat pe băiat cu briceagul pe picioare, „producându-i excoriații în formă de stea”, notează legistul care l-a examinat ulterior pe Radu, descoperind leziuni pentru fiecare agresiune enumerată de el.

Câteva minute l-au lăsat în pace. Apoi Gabi a aprins cu bricheta tricoul cu care erau legate mâinile băiatului, şi atunci au început din nou să-l lovească, cu pumnii și cu picioarele. La un moment dat, băiatul a reușit să-şi dezlege mâinile, dar a fost legat la loc, de data asta cu tricoul lui, iar bătaia a continuat. 

Recomandări

Dezmăț financiar al partidelor. Cheltuieli de 68,4 milioane de lei, subvenții de doar 42,31 de milioane de lei. Unde s-au dus cei mai mulți bani

Pe urmă, ca la şcoală, a urmat o altă pauză, iar adolescentul care venise cu țigara a fost chemat să aducă o sticlă cu apă. Cei doi inculpați au băut, l-au stropit şi pe Radu pe față, şi atunci Andrei a anunțat că „Urmează repriza a doua!”.

L-au aruncat în râu, cu şireturile de la adidaşi legate 

Cum din depărtare se auzeau vocile unor oameni care intraseră în parc, Andrei l-a luat în spate pe Radu și a mers cu el spre râul Prahova, aflat în apropiere. Acolo, l-a amenințat că-l aruncă în gârlă dacă nu-i dă codul de deblocare a telefonului, iar băiatul i l-a spus. Şi, după încă o serie de lovituri, cei doi agresori au fost ocupați să-i vadă pozele din telefon şi postările de pe Instagram. Pe urmă, i-au dezlegat mâinile. 

„Banda izolieră de la picioare căzuse între timp, dar aveam șireturile de la adidaşi legate”, spune Radu. „M-au dus pe marginea râului, Andrei s-a aşezat lângă mine, iar Gabi şi-a scos telefonul şi a început să filmeze. Şi, în timp ce înregistra, Andrei mi-a zis: «Te arunc de aici!» şi m-a împins în albia râului, de un metru jumate înălțime. Am căzut pe spate în apă și am ieșit de acolo înotând. Dar ei nu aveau idee dacă eu știu sau nu să înot, pentru că nu mersesem niciodată cu ei la scăldat”.

Când a ajuns la mal, Andrei l-a mai lovit o dată cu pumnul, în față, apoi Gabi a scos briceagul şi i-a tăiat șireturile înnodate. Şi atunci, în sfârşit, l-au eliberat pe băiat, amenințându-l că, dacă va spune cuiva ce a pățit, îi vor tăia mama, tatăl și sora.

Cum explică agresorii tortura la care şi-au supus colegul

În anchetă au apărut mai multe variante despre mobilul agresiunii. Prietenul care l-a atras pe Radu în capcană, ducându-l în parc, a declarat în anchetă că el i-ar fi povestit cum, cu o seară înainte, a ieşit pe afară cu un alt amic şi l-a sunat pe Gabi, invitându-l la o țigară. Era o cursă similară, pentru că amicul lui Radu plănuia să-l bată pe Gabi, iar acesta a aflat.

Andrei a venit însă cu o altă explicație şi a susținut că într-o seară, cu vreo trei zile înainte, în timp ce mergea cu Gabi spre un club din comună, s-a întâlnit cu un grup de băieți care erau băuți şi „ne-au luat în derâdere. Unul a zis despre mine că sunt orb, iar altul mi-a luat ochelarii și i-a rupt. În acel grup era şi Radu”.

Nu s-a stabilit dacă e reală vreuna dintre aceste versiuni. Cert e însă că, potrivit datelor de la Postul de Poliție din Florești, Radu mai fusese bătut de Andrei F., cu un an înainte, chiar în fața sediului primăriei din comună. Dar pentru că agresorul avea atunci 13 ani şi nu putea fi tras la răspundere, cauza a fost clasată. 

Cine sunt cei doi torționari şi ce factori determină comportamentul delincvent

La 14 ani, Andrei F. era elev abia în clasa a V-a, ceea ce înseamnă că el repetase doi ani de şcoală. Intrase în colimatorul poliției de la vârsta de 8 ani şi fusese implicat în 7 dosare penale, fără să fie inculpat, din cauza vârstei mici. Ofițerul de probațiune spune că familia n-a făcut nimic pentru a-l ajuta pe copil să se îndrepte. 

Băiatul locuia împreună cu părinții şi cu sora lui, într-un apartament de două camere, mama fiind singura care avea serviciu. Andrei suferea de tulburare de conduită hiperkinetică. şi a fost internat, de mai multe ori, într-un spital de psihiatrie. 

Gabi D. avea tot 14 ani şi era elev în clasa a VIII-a. Locuia împreună cu mama lui şi cu soțul acesteia, având condiții de trai decente. El era la prima abatere, iar consilierul de probațiune nota, în raportul de evaluare, că „a comis infracțiunile pe fondul minimalizării gravității faptelor, prin expunerea la un model comportamental antisocial, a unui slab control parental, a unor tulburări de conduită”.

Prof. dr. în sociologie Mike Shader a studiat fenomenul delicvenței juvenile în cadrul Oficiului pentru Programe în Justiţie din SUA. El a identificat trei mari categorii de factori ce pot determina minorii să adopte un comportament delincvent: 

● factori individuali – caracteristici psihologice, comportamentale și mentale (agresivitate timpurie, hiperactivitate, probleme de concentrare/atenție, impulsivitate, IQ verbal scăzut, performanță școlară scăzută);

● factori sociali: influențele familiei (lipsa de supraveghere a părinților, conflictul parental și agresiunea parentală) și influențele anturajului;

● factori comunitari: politicile şcolare (aplicarea de pedepse, precum repetarea clasei, suspendarea sau exmatricularea, ce afectează în mod disproporționat minoritățile) și influența cartierului. 

Delincvența juvenilă e mai frecventă în zonele sărace, acolo unde copiii simt că trebuie să comită infracțiuni pentru a avea bani sau a pentru a deveni „cineva”. 

Un singur agresor a fost închis, pentru un an şi 6 luni

După o lună de anchetă, în mai 2024 Andrei F. şi Gabi D. au fost trimişi în judecată pentru lipsire de libertate în mod ilegal, lovire sau alte violențe şi tâlhărie. 

În septembrie anul trecut, Judecătoria Câmpina i-a aplicat lui Andrei F. măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru educativ, pentru 2 ani, iar Gabi D. a scăpat cu măsura educativă neprivativă de libertate a asistării zilnice, pe o durată de 6 luni.

Sentința a fost atacată de Andrei F, dar şi de Radu. La Curtea de Apel Ploieşti, băiatul a declarat că-şi retrage plângerea formulată împotriva lui Andrei F. pentru lovire şi a solicitat ca şi acesta să primească o măsură neprivativă de libertate. Luna trecută, judecătorii au admis apelul, însă au dispus doar reducerea perioadei în care Andrei F. trebuie să stea într-un centru educativ, la un an şi 6 luni. Decizia e definitivă. 

Doar unul din 6 infractori minori e privat de libertate

Potrivit legii, minorul care are vârsta între 14 și 16 ani răspunde penal numai dacă se dovedește că a săvârșit fapta cu discernământ. Instanța poate dispune o măsură educativă, care e neprivativă de libertate (stagiu de formare civică, supraveghere, consemnarea la sfârșit de săptămână, asistarea zilnică), dacă minorul e la prima abatere, iar infracțiunea săvârșită de el e pedepsită cu închisoarea sub 7 ani. În caz contrar, se aplică o măsurile educativă privativă de libertate, adică internarea într-un centru educativ sau într-un centru de detenție.

● 3.500 de minori/an au fost trimişi în judecată, în medie, în perioada 2014-2023, conform datelor din rapoartele Parchetului General. 

600 dintre ei (în medie) primeau măsuri privative de libertate, fiind internați în centrele de detenție pentru minori din Craiova şi din Tichileşti sau în centrele educative, din Buziaş şi din Târgu Ocna. Numărul celor din centre a scăzut constant, începând din 2018, iar în ianuarie anul acesta a ajuns la 469, potrivit datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Cei care primesc o măsură neprivativă de libertate intră sub monitorizarea Serviciului de Probațiune, iar instanţa îi poate obliga, printre altele, să urmeze un curs de pregătire școlară sau de formare profesională, dar şi să participe, singuri sau cu părinții, la programe de consiliere psihologică. 

„Am vrut să punem în practică «Singur Acasă 3», ca să vedem cum se simte”

În noiembrie 2021, Adrian L., de 15 ani, le-a propus prietenilor lui dintr-o comună din Maramureş să dea „marea lovitură” în casa unei bătrâne. Şi asta, doar de dragul filmului „Singur Acasă 3”, al cărui fan împătimit era. „Am vrut să punem în practică filmul, pentru a vedea pe pielea noastră cum se simte. Banii erau un bonus”, le-a explicat Adrian L. polițiştilor.

„În această producţie cinematografică”, explică procurorii, în rechizitoriu, „personajul principal, un băieţel pe nume Alex, lăsat singur acasă de părinţi, se confruntă cu mai mulţi răufăcători care, în încercarea de a recupera un dispozitiv electronic ajuns din greșeală în posesia unei vecine în vârstă a copilului, o sechestrează pe aceasta în propria locuință, legând-o cu bandă adezivă de mâini și de picioare”.

Adrian a decis că ținta va fi o femeie de 76 de ani, care locuia singură. O ştia pe bătrână de la biserica penticostală unde mergeau amândoi şi, în plus, el mai fusese curtea ei, aşa că se putea orienta uşor la locul faptei. Prietenii lui Adrian, Grigoraş K. şi Ionuț C., ambii de 16 ani, au fost de acord planul, iar pe 14 noiembrie, într-o seară de duminică, cei trei au trecut la acțiune. 

S-au întâlnit în sat şi au intrat în curtea bătrânei pe poarta din spate, ce era asigurată doar cu o bucată de sfoară. Uşa casei era încuiată, şi atunci Adrian a imitat sunetele unei pisici, ca s-o facă pe bătrână să vină şi să descuie. „Era foarte priceput să facă precum un mâț”, au confirmat de colegii de clasă ai băiatului, audiați ca martori în dosar.

Femeia i-a deschis uşa „pisicii”, şi atunci, folosind forţa fizică şi un spray lacrimogen, cei trei copii au intrat peste ea şi au imobilizat-o, legând-o la mâini, la gură și la ochi cu un scotch. Apoi au așezat-o pe pat și au început să răvășească lucrurile, căutând banii. 

Televizorul era pornit pe un canal de muzică. Dar melodiile nu erau pe placul tâlharilor, aşa că au dat pe un canal de ştiri şi au mărit sonorul. Apoi, Adrian a tăiat cablurile de la telefonul fix, „exact ca-n film”, spune el, iar când au găsit într-o comodă un parfum în formă de microfon, au început să se parfumeze toți trei, până ce-au terminat sticla.

Unul dintre tâlhari a rămas s-o păzească pe bătrână, în timp ce ceilalți căutau la etajul casei. Când a văzut că ea se simte rău, „paznicul” n-a mai respectat scenariul din „Singur Acasă 3”, i-a dezlipit femeii scotch-ul de la gură, i-a adus un pahar cu apă şi a ajutat-o să ia o pastilă din flaconul de pe masă, ca să-şi revină.

În casă, adolescenții au găsit 3.100 de lei și 100 de euro. După ce au adunat banii, au plecat încuind pe dinafară ușa camerei în care se afla bătrâna imobilizată. Dar, tot ca-n filme, ea a reuşit să-și desfacă legăturile, lipindu-şi încheieturile mâinilor de pereții sobei și topind astfel banda scotch. Odată eliberată, femeia a urcat pe două taburete, a escaladat fereastra şi a fugit la o vecină care a anunțat imediat poliția și ambulanța.

Dramele ascunse din viețile celor trei copii din Maramureş

Adrian L. a fost, din start, primul suspect al poliției, căci cu o lună mai devreme, el furase de acasă 90.000 de lei pe care-i cheltuise rapid pe jocuri electronice. Cazul a fost însă clasat de poliție, după ce mama băiatului şi-a retras plângerea. 

A doua zi după jaful din casa bătrânei, polițiştii au mers la Adrian L. şi au descoperit că el mirosea puternic a parfum, fix aşa cum mirosea şi la locul faptei. Adolescentul n-a negat tâlhăria, dar a încercat să păcălească poliția în legătură cu complicii lui. După două luni în care ancheta a vânat cai verzi pe pereți, băiatul a fost sincer şi a spus cu cine a comis fapta. 

Evaluarea specialiştilor a scos la iveală că Adrian L. suferea de tulburare de conduită socializantă. În 2015, când avea doar 9 ani, el a fost abuzat sexual de un unchi, iar la scurt timp a suferit o altă traumă majoră, prin moartea tatălui său. 

Orfan de tată era şi Grigoraş K. El provenea dintr-o familie săracă şi suferea de retard mintal. În noaptea tâlhăriei, după ce s-a întors acasă, i-a povestit mamei sale tot ce-a făcut, iar ea l-a bătut cu cureaua. A doua zi, Grigoraş i-a mărturisit fapta şi fratelui său mai mare, care se afla la muncă în străinătate şi-l suna zilnic.

În cazul lui Ionuț C., psihologii au remarcat „capacitatea redusă de gândire alternativă” şi „incapacitatea de a face legătura între acţiuni şi consecinţele acestora”.

Cei trei minori au fost acuzați de tâlhărie calificată şi de lipsire de libertate, iar în mai anul trecut, Judecătoria Dragomireşti le-a aplicat măsura educativă a asistării zilnice pe o durată de 6 luni. Parchetul a atacat decizia, invocând „gradul de pericol social concret al faptei”, iar Curtea de Apel Cluj a decis, luna aceasta, că lui Adrian L. trebuie să i se aplice „măsura educativă privativă de libertate constând în internarea într-un centru educativ, pe o durată de un an și 6 luni”. Decizia e definitivă. 

De ce justiţia tardivă devine aproape inutilă

Cuvântul „educativ” se repetă obsesiv în deciziile instanțelor care judecă infractori minori. Căci, în cazul lor, rolul principal al pedepsei e acela de a le corecta conduita antisocială, de a-i ajuta să se reintegreze şi de a reducere riscul de recidivă. Pentru asta, intervenția ar trebui să fie cât mai rapidă.

În cazul celor trei copii tâlhari din Maramureş, pedeapsa a venit după 3 ani de la comiterea faptei. Căci ancheta a durat un an şi jumătate, iar procesul, încă pe-atât. Între timp, niciunul dintre adolescenți n-a mai comis vreo infracțiune. Ei au devenit majori: Adrian e în clasa a XI-a la o şcoală profesională şi are bursă socială, Grigoraş e la liceu, iar Ionuț a abandonat şcoala după 9 clase şi n-are nicio ocupație.

Ofițerii de probațiune sunt cei care propun instanțelor programele de reintegrare socială pe care minorul ar trebui să le urmeze. Şi tot ei veghează la respectarea obligaţiilor impuse de instanţă. 

„Nu se iau măsuri la timp”, avertizează ofițerii de probațiune, într-un studiu publicat de ANP anul trecut. „Problema e la parchete, pentru că dosarul penal al minorului ajunge în instanță foarte târziu. Iar impactul pe care noi, ca reprezentanți ai sistemului de justiție penală, l-am fi putut avea asupra minorului este mult întârziat și, desigur, nesemnificativ. El fie s-a reintegrat între timp, pentru că a avut unele experiențe de viață ce l-au ajutat în această direcție sau pentru că antecedentele penale l-au făcut să-și reconsidere alegerile de viață, fie nu s-a reintegrat și a continuat să comită infracțiuni”, spun ofițerii de probațiune.

Aproape 3 ani au trecut, de la comiterea faptei şi până la dispunerea unor măsuri educative, şi în cazul de la Bistrița.

Tâlhărie într-un liceu din Bistrița, pentru „taxă de protecție”

Ancheta a durat un an, iar procesul, aproape doi. Carol V. avea 17 ani când a comis tâlhăria, iar la finalul procesului, era însurat, avea un copil şi locuia cu socrii. Complicele lui, Rareş A., care avea 15 ani la tâlhărie, a abandonat şcoala chiar în timpul procesului.

În dimineața de 4 mai 2022, cei doi, însoțiți de alți trei prieteni, au mers la un liceu tehnologic din Bistrița şi au intrat pe holul de la parter, unde au aşteptat să se sune de pauză. Când elevii au ieşit din clase, l-au oprit pe unul, iar Carol V. i-a zis: „Mă, ăsta, hai dă 50 de lei la băiatu, taxă de protecție”. 

Adolescentul a refuzat, iar Carol V. şi Rareş A l-au înghesuit într-un colţ şi i-au luat portmoneul cu forța din buzunar. Ceilalți agresori blocaseră holul şi stăteau de şase, să nu vină vreun profesor. În portmoneu, elevul avea 737 de lei; Carol V. a luat o bacnotă de 200 de lei, apoi, galant, i l-a înapoiat victimei.

A fost acuzat de tâlhărie calificată, iar ceilalți patru, de complicitate la tâlhărie. Luna trecută, Judecătoria Bistrița a dispus măsura educativă neprivativă de libertate a asistării zilnice pe o durată de 6 luni, pentru Carol V., şi, respectiv, pe o durată de 4 luni, pentru complicii lui. Decizia a rămas definitivă, prin neapelare.

Au atacat o bătrână, ca să-şi cumpere burgeri, țigări şi energizante

Pe 22 martie anul trecut, o bătrână de 83 de ani din Iaşi a mers să-şi viziteze prietena care locuia în apropiere de ea. Era o zi de vineri. Spre seară, cele două au ieşit la plimbare prin Parcul Piața Voievozilor. S-au oprit la o patiserie, de unde și-au luat câte un colac, apoi s-au îndreptat spre casa prietenei. Mergeau încet pe stradă, braț la braț, fără să bănuiască vreun moment că sunt urmărite.

Gheorghe P., Silviu A. şi Cezar G. pierdeau timpul prin oraş când le-au zărit pe cele două femei, pe trecerea de pietoni. Au văzut poşeta mare, bej, pe care bătrâna de 83 de ani o ținea de toarte, şi atunci Gheorghe P. le-a zis celorlalți: „Uite, doamna aia, hai să-i luăm geanta!”. Vreo şapte minute, au mers în urma femeilor, iar când ele au ajuns în spatele unor blocuri, unde nu era țipenie de om, Gheorghe P. a venit în fugă, a smuls geanta din mâna bătrânei, apoi a dispărut în viteză. Surprinsă de atac, femeia s-a dezechilibrat și a căzut, lovindu-se la un genunchi.

În geanta ei, cei trei adolescenți au găsit un telefon mobil și un portofel, în care se aflau 350 de lei şi mai multe carduri. Pe tâlhari nu i-a interesat decât cash-ul, pe care Gheorghe P. l-a împărțit cu ceilalți doi. Telefonul bătrânei i l-a dat lui Silviu A., „pentru că ştiam că el n-are deloc”, a explicat adolescentul.

Au aruncat geanta într-o grădină, apoi s-au întâlnit cu alți prieteni la McDonalds-ul din zonă gării, unde au mâncat, plătind toată consumația din banii furați. De restul, adolescenții şi-au cumpărat țigări și energizant, dintr-un supermarket. 

Ancheta a fost finalizată în două luni. Gheorghe P. a fost trimis în judecată pentru tâlhărie calificată, iar Silviu A. şi Cezar G., pentru complicitate la tâlhărie. 

Viețile celor trei tâlhari, simbol al „României eşuate” în educație 

Gheorghe P. avea 17 ani când a comis tâlhăria. Era ultimul născut într-o familie cu 13 copii. Rămas de mic orfan de tată, a fost lăsat de mama lui în voia sorții şi a fraților mai mari care-l băteau şi-l obligau să fure, pentru ca ei să aibă ce mânca şi, mai ales, ce bea. 

La 13 ani, mama l-a dat în grija statului, iar copilul a ajuns într-un centru de plasament, unde a fost maltratat, notează judecătorul, în caracterizarea inculpatului. După doi ani, băiatul a fost luat din centru de sora lui cea mare. Ea a venit şi la proces şi a depus garanție pentru el. Rămas repetent de mai multe ori, Gheorghe P. era, la 17 ani, elev în clasa a V-a. 

● România are un proiect naţional, iniţiat chiar de fostul preşedinte al ţării, „România Educată”. Mai are, din 2015, o „Strategie privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România”, pentru implementarea căreia se estima un cost cuprins între 651 și 929 de milioane de euro, până în 2020, S-au cheltuit, pentru reducerea abandonului şcolar, zeci de milioane de euro, bani europeni, şi încă se mai cheltuie, dar rezultatele întârzie să apară. 

● În 2023, ţara noastră era pe primul loc în Europa la numărul tinerilor între 18 şi 24 de ani care au finalizat cel mult clasa a VIII-a, cu 16,6%, faţă de media europeană de 9,5%, potrivit Eurostat. 

Silviu A., complicele lui Gheorghe P., avea 16 ani când a comis tâlhăria şi era în clasa a VIII-a. Repetase doar un an, din cauza absențelor. Orfan de tată, la rându-i, locuia într-o casă săracă, cu mama lui şi cu concubinul ei, care „nu au reușit să-i transmită inculpatului un sistem coerent de valori și norme, ca urmare a carențelor educaționale”, se notează în motivare. Instanța aminteşte și de „influența semnificativă a zonei rău famate în care locuiește familia”. Visul lui Silviu era să împlinească 18 ani, ca să poată pleca la muncă în străinătate.

Al doilea complice, Cezar G., avea 15 ani şi era elev abia în clasa a V-a. Provenea dintr-o familie săracă, cu opt copii, în care tatăl nu avea serviciu, iar mama muncea ca îngrijitor de grădini. Concentrați doar pe grija traiului de zi cu zi, părinții au neglijat educația copiilor, iar cinci dintre frații lui Cezar G. aveau deja cazier penal. 

Luna trecută, Judecătoria Iaşi a dispus ca cei trei minori să fie pedepsiți prin măsura educativă neprivativă de libertate a asistării zilnice. Gheorghe P. – pentru o perioadă de 6 luni, iar Silviu A. şi Cezar G. – pentru 4 luni. Decizia instanței a rămas definitivă, prin neapelare.

Jumătate dintre infractorii minori închişi erau în abandon şcolar

Potrivit unui studiu realizat în România, între 2007-2008 pe un grup de 565 de infractori minori privaţi de libertate, la momentul comiterii infracțiunii:

● 48% abandonaseră şcoala şi 13% erau analfabeți;

● 40% au repetat una sau mai multe clase, la şcoală;

● 11% aveau probleme cu consumul de droguri;

● în 44% din cazuri, părinții erau despărțiți;

● 44% dintre ei proveneau din familii numeroase şi aveau mai mult de 3 frați;

● în 65% din cazuri, minorii au comis infracțiunea, în complicitate cu alții; 

În 2022, Administrația Națională a Penitenciarelor a publicat, „Studiul privind incidența și cauzele abandonului școlar în rândul minorilor și tinerilor care execută o măsură educativă”. 12% dintre ei declaraseră, la depunerea în centru, că nu au urmat nicio clasă, în timp ce 69% absolviseră mai puțin de opt clase. Cel mai adesea, motivele invocate pentru renunțarea la studii au fost „dezinteresul față de școală (atât personal, cât și al familiei), influența anturajului, dificultățile de învățare și integrare în colectiv, comportamentul școlar neadecvat”. Studiul ANP mai arată că 28% dintre minorii şi tinerii care-şi execută pedeapsa în centre au dificultăți de învățare, iar 36% nu ştiu să scrie sau sau să socotească. 

Trebuie remarcat că, potrivit acestui studiu, procentul celor dependenți de droguri ajunsese în 2022 la 28%, faţă de 11%, în 2008.

Moştenirea primită de copilul fără de mamă şi fără de acasă

George M. avea 15 ani atunci când a comis fapta şi era elev în clasa a VI-a, deşi el ar fi trebuit să termine şcoala generală. A crescut fără părinți. Când avea numai 2 ani, ei au mers la închisoare pentru o tâlhărie, iar George a ajuns în grija bunicilor paterni. După ce tatăl lui s-a liberat, au locuit o vreme împreună, însă n-a reuşit să se atașeze de el. Iar față de mama lui, pe care a întâlnit-o o singură dată în viață, întâmplător, George spune că n-are niciun sentiment. 

În casa bunicilor, copilăria lui n-a fost una fericită, căci erau certuri şi scandaluri din cauza problemelor psihice ale bătrânului, amplificate de consumul de alcool. Cu un an înainte ca George să ajungă în arest, bunicul lui s-a sinucis.

Pe urmă, cei de la Protecția Copilului au încercat să-l plaseze în familia lărgită. Dar n-au avut cui, căci tatăl intrase din nou la închisoare, aşa că George a rămas în rămas în grija statului. Fugea adesea din centrul de plasament şi, de fiecare dată, poliția îl găsea în casa bunicii unde el se întorcea, simțind că acolo e „acasă”.

Ofițerii de probațiunii mai notează, în raportul de evaluare că, „în ultima perioadă, comportamentul său a regresat, debutând inclusiv din punct de vedere infracțional”, iar George „manifesta dezinteres față de procesul educațional, nu beneficia de o supraveghere eficientă și, posibil, consuma substanțe psihoactive”.

În 2023, adolescentul locuia într-un apartament social din cartierul Sălăjan din Bucureşti, alături de alți patru minori instituționalizați. Unul dintre ei era Andrei B..

Frații ajunşi în grija statului, după ce tatăl le-a ucis mama 

Andrei B. avea 17 ani la momentul comiterii faptei. Locuia în acel apartament social împreună cu fratele lui mai mic, de doar 11 ani. Cei doi ajunseseră în grija statului în urma unei tragedii: în 2015, tatăl lor le-a omorât mama. Ei au fost plasați mai întâi în grija bunicilor paterni, apoi la o soră a tatălui, dar, în cele din urmă, au ajuns în apartamentul din Sălăjan.

Andrei a recunoscut că a început să consume marijuana de la 13 ani. Potrivit evaluării psihologice, el prezenta „o imaturitate afectivă, tendințe agresive latente și scheme cognitive disfuncționale”. Până la momentul atacului, reuşise să stea departe de zona infracțională. S-a ținut de şcoală şi a ajuns până în clasa a XI-a, având nota 10 la purtare și relații amiabile cu colegii și profesorii, potrivit acestora.

Despre el, instanța recunoaşte că e, la rându-i, „o victimă a sistemului instituţionalizat şi al propriului context familial care l-a obligat să crească fără un model parental bine definit”. Andrei a continuat să fie victimă şi-n timp ce era inculpat. Imediat după atacul din apartamentul social, a fost băgat în arestul unde, două săptămâni mai târziu, a fost violat. 

Revolta minorilor care-şi cereau cu maceta „banii noștri, de hrană”

Era o seară târzie de duminică, pe 22 octombrie 2023. Educatoarea, angajată la DGASPC sector 3, se afla în sufrageria apartamentului social, când George M., împreună cu fratele lui Andrei B., de 11 ani, şi cu un alt copil, de 12 ani, i-au cerut voie educatoarei ca să meargă afară. Ea le-a spus că doar George poate ieşi, fiind mai mare, însă cei trei au insistat şi au devenit agitaţi. Atunci, educatoarea i-a amenințat că o să cheme poliția. 

Aceea a fost scânteia ce a aprins fitilul: George s-a enervat şi-a zis că, dacă-l mai ameninţă cu poliţia, va deveni şi mai violent, iar ceilalți doi copii au apărut în sufragerie ținând fiecare în mână câte un cuțit şi au început s-o ameninţe pe educatoare că o taie, „dacă nu ne dai banii noștri, de hrană” (alocația zilnică de hrană, de 22 de lei – n.r.). 

Ea le-a spus că n-are banii, iar copiii au început să caute prin dulapul din sufragerie şi, într-un sertar de jos, au descoperit geanta educatoarei. Convinşi fiind că acolo sunt banii lor, au insistat ca ea să le dea geanta la control.

Atunci, George M. s-a întors din dormitorul lui cu o macetă („de aprox. 50 cm, dotată cu teacă de piele” – notează instanța), apoi „fiecare dintre cei trei ţinea în mână câte un cuţit şi se întrebau între ei cum rezolvă problema, dacă mă bat sau mă taie. Încercau să mă intimideze”, a declarat educatoarea, în anchetă. 

În jurul orei 23.00, în apartament a sosit şi Andrei B, iar copiii l-au anunțat că educatoarea nu vrea să le dea banii. S-au retras cu toții într-un dormitor unde s-au sfătuit, câteva minute, apoi Andrei a intrat la duş, şi ceilalți trei s-au întors în sufragerie. Nu mai aveau cuţitele, dar continuau să-i ceară banii educatoarei. Au vrut să deschidă iar dulapul, dar femeia s-a postat în dreptul lui. 

Salvată de țipetele copiilor care o loviseră cu pumnii

Atunci, în  sufragerie a apărut Andrei. S-a apropiat de educatoare, iar George l-a întrebat: „o tăiem sau o batem?”. Gesticula, iar când a arătat pumnii, Andrei a dat din cap aprobator, şi atunci au tras-o pe femeie din fața dulapului, iar cei mici au luat geanta şi au golit-o pe canapeaua din sufragerie. Din ea a căzut portofelul în care femeia avea 190 de lei, carduri bancare și actele de identitate.

Ea a luat din mers portofelul şi s-a îndreptat rapid spre ieşirea din apartament, dar când încerca să descuie uşa, George a lovit-o cu pumnul în spate. Cei mici au început să dea şi ei, cu pumnii şi cu palmele, în timp ce Andrei trăgea de portofelul pe care educatoarea îl ținea strâns în mână. L-a lăsat, când George a început s-o strângă de gât cu ambele mâini. Andrei a luat portofelul şi a fugit cu el, pe scara blocului.

În timp ce George o sugruma, femeia a căzut şi atunci, îşi aminteşte ea, ceilalți doi copii, de 11 şi 12 ani, „ţipau la el, să mă lase în pace, că mă omoară, şi atunci el mi-a dat drumul”. Pe urmă, George şi ceilalți doi băieţi au fugit pe scări, după Andrei.

Violul din arest care „l-a responsabilizat pe inculpat”

A doua zi, George M. şi Andrei B. au fost reținuți de poliție, şi apoi arestați preventiv. Pe 11 noiembrie 2023, în jurul orelor 18.00, Andrei B. a fost violat de alți minori, de 15, 16 şi 17 ani, în camera carcerală nr. 4 din Arestul Central al Poliției Capitalei. O lună mai târziu, instanța l-a plasat sub control judiciar. 

George M. se află şi acum în arest, de un an şi patru luni. El a comis acolo un furt, pentru care i s-a deschis un alt dosar penal. 

În cazul atacului din apartamentul social, ancheta a durat două luni şi jumătate. Cei doi au fost trimişi în judecată pentru tâlhărie calificată, iar Judecătoria Sectorului 3 a dispus, în noiembrie anul trecut, luarea măsurii educative a internării într-un centru educativ pe o durată de 2 ani, în cazul lui George M..

Pentru Andrei B., instanța a decis o măsură neprivativă de libertate: asistarea zilnică pe o durată de 6 luni, căci „inculpatul”, explică judecătorul, „a fost supus inclusiv măsurii arestării preventive pe parcursul căreia a fost o victimă a colegilor săi de cameră, aspecte care, în opinia instanţei, sunt apte a denota că l-au responsabilizat pe inculpat și l-au determinat să conștientizeze că faptele sale pot avea consecințe dintre cele mai grave, în caz că va continua intrarea în conflict cu legea penală”.

Tentative de omor, în două mall-uri din Bucureşti

Ianis A. avea 14 ani când a atacat cu briceagul un copil de aceeaşi vârstă, în Liberty Center din Capitală. Cei doi se ştiau din vedere şi se certaseră pe Instagram, iar în seara de 23 februarie 2023 s-au întâlnit întâmplător, în zona sălilor cu jocuri de noroc din mall. Fiecare venise acolo cu prietenii lui. S-au înfruntat, iar Ianis l-a înjunghiat pe celălalt în spate, cu un briceag tip stiletto. 6 lovituri ce au atins plămânul drept al victimei. 

Reținut a doua zi, Ianis A. a stat în arest o lună şi jumătate, apoi a rămas în arest la domiciliu. După două luni de anchetă, a fost trimis în judecată pentru tentativă la omor, port fără drept de obiecte periculoase şi tulburarea ordinii și liniştii publice. Tribunalul Bucureşti a decis că adolescentul trebuie pedepsit printr-o măsură neprivativă de libertate: asistarea zilnică pentru o perioadă de 6 luni, Şi asta, pentru că a recunoscut comiterea faptelor, „e la o vârstă foarte fragedă, beneficiind de suport familial”, iar „în cursul judecării cauzei a dovedit că s-a înscris la cursuri școlare”, a explicat judecătorul.

Procurorii au atacat decizia şi pentru că, pe fond, nu fusese îndeplinită procedură de citare cu partea civilă, iar luna trecută, Curtea de Apel Bucureşti a trimis cauza spre rejudecare, la tribunal.

Al doilea caz s-a petrecut în mall-ul Sun Plaza din Bucureşti şi totul a pornit de la o ceartă izbucnită din senin. Unul dintre tinerii implicați spune că venise la mall, împreună cu sora şi cu verişoara lui, ca să mănânce și să-şi cumpere haine. În dreptul porții rotative, un adolescent la vreo 17 ani, pe care nu-l ştiau, le-a împins pe cele două fete, iar tânărului i-a zis „bă, cumetre, ce te uiți așa la mine?”. S-au intersectat iar pe scările rulante şi s-au lovit. Apoi şi-au chemat ajutoare şi a urmat o bătaie, lângă mall. Atunci, Ali R., fratele „adolescentului la vreo 17 ani”, l-a înjunghiat în piept pe unchiul celui numit „cumătru”. 

Ali R. avea 16 ani, reuşise să termine şcoala generală şi locuia împreună cu tatăl lui şi cu bunicii. Fusese depistat şi-n trecut de poliție cu un briceag la el, dar atunci n-a fost pus sub acuzare pentru port fără drept. Pentru agresiunea de la mall, adolescentul a fost acuzat de tentativă de omor şi trimis în judecată, după două luni de anchetă.

Tribunalul Bucureşti i-a aplicat măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru educativ, pentru 2 ani. Parchetul a atacat decizia, considerând-o prea blândă, însă ea a fost menţinută luna trecută de Curtea de Apel Bucureşti, care a subliniat că adolescentul de 16 ani a colaborat cu organele judiciare, formulând denunţuri „care s-au concretizat în trimiterea în judecată a unor inculpați pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție în două cauze diferite, astfel cum rezultă din relaţiile comunicate de DNA”.

De ce ar trebui modificată legea, în cazul măsurilor neprivative de libertate

În majoritatea dosarelor cu infractori minori, instanţele dispun măsuri neprivative de libertate. Predomină asistarea zilnică (49% în ultimii doi ani), cea mai severă dintre ele, care poate fi dispusă pe o perioadă cuprinsă între 3 și 6 luni. E prea puțin şi e ineficient, avertizează ofițerii de probațiune care-i supraveghează pe infractorii minori.  

„E foarte greu să le schimbi comportamentul într-un timp atât de scurt, în șase luni”, spune un ofițer de probațiune, citat în studiul ANP. „Faptul că au săvârșit o infracțiune când aveau 14, 15, 16 ani este, dintr-un anumit punct de vedere, mai grav decât dacă ar fi comis aceeași infracțiune ulterior. Pentru că la această vârstă se poate dezvolta o mentalitate criminală, și e cu atât mai important să intervenim și să ajutăm minorul în condițiile legii, adică cu supraveghere și sprijin zilnic. Pentru maximum șase luni! Este greu de realizat în șase luni ceea ce ar trebui să se realizeze în doi ani. Cred că o propunere legislativă în acest sens ar contribui la reducerea în continuare a ratei de recidivă a beneficiarilor noștri”.

Un alt ofițer de probațiune spune că, deşi există „obligația de a educa minorii, timpul e prea scurt pentru a le găsi un curs care să li se potrivească sau pentru a-i înscrie într-un nou an şcolar. Şi, dacă perioada de supraveghere se încheie înainte de începerea anului şcolar, nu știm care va fi rezultatul. Poate că s-a înscris și n-a mai mers la cursuri, a renunțat, ceea ce ne întoarce iar la lipsa de educație”. 

Delincvența juvenilă e o pepinieră pentru infractorii în devenire. Aproape un sfert (24%) dintre recidiviștii aflați în închisori au fost în trecut privați de libertate sau supuși unei alte măsuri educative destinate minorilor, arată studiul ANP.

* Protejăm identitatea victimelor şi nu dezvăluim numele întreg al inculpaților pentru că, la data comiterii faptelor, ei erau minori.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro