Procesul privind falimentul Asesoft International a început la Tribunalul Prahova în august 2014. Pe lista creditorilor s-au înscris peste 80 de firme și autoritățile care au de recuperat diverse sume de bani de la compania despre care procurorii DNA susțin că ar fi controlată de Sebastian Ghiță. Printre acestea, se numără autorități din domeniul finanțelor publice, precum ANAF sau direcțiile de taxe locale de la două sectoare ale Capitalei, firme de leasing, bănci, furnizori de servicii de telefonie, energetice sau de altă natură, dar și autorități locale din județul Prahova.
Unei asemenea liste de persoane juridice și instituții care au de recuperat bani de la Asesoft International, judecătorii au admis cererea administratorului judiciar al Asesoft International și au dispus începerea procedurii de faliment.
”Dispune intrarea în procedura generală a falimentului a debitorului SC ASESOFT INTERNATIONAL SA. Desemnează în calitate de lichidator judiciar provizoriu pe CITR Filiala Bucureşti SPRL, care va îndeplini atribuţiile prevăzute de art.64 din lege, cu o retribuţie de 1.500 lei. Dispune dizolvarea societăţii debitoare şi ridicarea dreptului de administrare al debitorului”, este decizia magistraților, care poate fi contestată în termen de o săptămână.
Această hotărâre a secției de contencios administrativ din cadrul Tribunalului Prahova vine în condițiile în care DNA Ploiești a cerut și a obținut în instanță, tot la Tribunalul Prahova, interdicţia privind iniţierea procedurii de dizolvare sau lichidare faţă de aceeași S.C. Asesoft International S.A., care este cercetată într-un dosar de corupție în care apare și numele lui Sebastian Ghiță.
Judecătorii au admis cererea procurorilor DNA în privința acestei companii în primăvara anului trecut, atunci când au și pus sub sechestru bunuri ale Asesoft International.
”În cererea adresată Tribunalului Prahova, procurorii arată că măsura propusă are caracter urgent şi se raportează strict la considerentul bunei desfăşurări a procesului penal (prin asigurarea existenţei pe mai departea celor două persoane juridice, a prezenţei lor la termenele de judecată şi a activului patrimonial necesar pentru plata sancţiunii şi a sumelor confiscate în cazul în care se va pronunţa o hotărâre de condamnare definitivă)”, anunța, la acel moment, un comunicat al DNA.
Citește și: De ce a accesat România doar 10,7% din fondurile UE: ”para-ndărătul” taie interesul românilor pentru bani europeni
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro