De ce a accesat România doar 10,7% din fondurile UE: ”para-ndărătul” taie interesul românilor pentru bani europeni
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România a absorbit 10,7% din fondurile europene structurale și de investiții pentru perioada 2014-2020. De ce doar atât? Libertatea a consultat mai mulți specialiști, iar părerea acestora este că, în cazul absorbției banilor UE în general, asistăm la o combinație de neștiință, rea-voință și ”para-ndărăt” sub diverse forme. În general, pentru a accesa fonduri europene, micul industriaș, de exemplu, are nevoie de ”relații” în România. Mai mult, statul, în loc să îl încurajeze, trimite funcționari să aplice ”corecții financiare” pe proiect, un fel de ”nod în papură” pentru a-i lua 15% din achiziție pentru bugetul de stat.
Marin Florian, vicepreședintele Consiliului Economic și Social (CES): ”Deși au trecut patru ani de la demararea periodei de programare 2014-2020, România își bazează absorbția pe excepții de genul proiectelor retrospective sau fazate. Rudimentarism în procesul managerial, lipsa de viziune, erori de programare semnificative, o decizie profund fracturată, dar și o inflație procedurală, uneori nejustificată, sunt doar căteva elemente care au viciat posibilitatea ca România să absoarbă fonduri europene structurale și de investiții într-o pondere semnificativă. Rata de absorbție de 10,07% relevă o expresie a neputinței României de a converti resursele europene în măsuri benefice pentru bunăstarea românilor”.
Savu Constantin, economist, specialist în inginerie tehnologică:”Absorbția fondurilor UE, în general, este catastrofal de mică pentru că legislația este extraordinar de stufoasă și contradictorie. Apoi, intervine fenomenul ”para-ndărăt”, prin care reprezentanții instituțiilor statului îți refuză proiectul în mod abuziv pentru a te determina să le dai șpagă. Nu dai, nu primești avizul, oricât de bine este făcut proiectul. Iar reprezentanții centrali ai celor care abuzează în teritoriu de funcția lor le dau tot subalternilor dreptate. Activitatea de avizare a devenit în România o afacere privată, unde fiecare funcționar face ce vrea. Acesta este adevărul”.
Ioan Sebeșan, profesor universitar la Facultatea de material rulant (trenuri) din Universitatea Politehnica București: ”Incompetența și neglijența sunt principalele probleme în calea absorbției fondurilor europene în infrastructură. În special incompetența. Sunt angajați politic în ministere și instituții ale statului, oameni nepregătiți în funcții importante de decizie. Iar specialiștii sunt îndepărtați. Ar trebui ca sub ministrul secretar de stat să nu existe decât specialiști. Altfel, cine să vadă necesitatea absorbției fondurilor europene? Cine să facă dosarele? Decât să facă greșeli din neștiință, mai bine nu fac nimic și își iau salariile degeaba”.
7% din valoarea proiectului - ”comision de succes”
Un specialist dintr-o firmă de consultanță specializată pe absorbția de fonduri europene spune că un proiect de consultanță costă 1.000 de euro și între 5 – 7% din valoarea proiectului după ce este accesată finanțarea europeană. Se numește ”comision de succes”.
De asemenea, după ce se dau fondurile, statul, prin ”proceduri de achiziței”, îți găsește nod în papură și îți aplică pe proiect ”corecții financiare”. De obicei, îți ia 15% din achiziție, bani care merg la bugetul de stat. Asemenea lucruri se întâmplă în special în anii când este nevoie mare de bani la buget, cum este anul 2018.
În general, societățile private care accesează fonduri europene sunt ale apropiaților unor lideri politici. Accesările de fonduri au avut loc mai mult în sudul (Teleorman) și nordul României. Restul țării este cam golaș.
Anul trecut au fost înființate 10.000 de firme de producție, cărora li s-a aprobat accesul la finanțare europeană. Anul acesta, aceste firme, care au cheltuit cam 1.500 de lei pentru înființare și accesare fonduri europene, au început să fie scoase la vânzare contra sumei de aproxiamtiv 10.000 de lei fiecare.
Ilie Șerbănescu, economist:”Haideți să vedem întâi ce înseamnă ”fonduri nerambursabile”. Ce-i cu ele? Eu nu am auzit în istoria lumii despre bani gratis! În primul rând, ei au o destinație prestabilită, nu merg unde vrei tu, ci unde vrea donatorul. Niciun ban din aceștia nu este pentru industrie sau pentru agricultură. Este pentru dezvoltare rurală, ceea ce e altceva, adică pentru absorbția forței de muncă din zona rurală în afara agriculturii și ținerea lor, totuși, pe loc, departe de orașe. De asemena, 80% din acești bani trebuie să se întoarcă prin sistemul de achiziții la firmele donatorului. Mai departe, vă rog să observați că acești bani nu se ”avansează” ci se ”decontează”, adică ia matale un împrumut cu dobândă mare din filiala românească a băncii mele, construiește proiectul apoi îți voi deconta banii, minus, desigur, dobânda bancară. S-a calculat câți bani se iau pentru un proiect? Doar în cazul statului, 40% din banii UE ar trebui să fie absorbiți, desigur, în proiecte pe transport și mediu. Pentru stat, este eficient să ia astfel de bani europeni, pentru că are resurse financiare proprii, dar pentru micul industriaș, nu.
Să știți că, în 10 de ani, România a primit din Occident, sub formă de fonduri nerambursabile, cam 45 de miliarde de euro, să zicem 4 miliarde pe an. Concomitent, firmele occidentale au scos din țara noastră 40 – 50 de miliarde de euro pe an, prin profit nefiscalizat. Ce ar mai fi de explicat?”.
Citește și:
Jurnaliștii și artiștii nu vor mai fi obligați să cotizeze pentru pensie. Ce capcană ascunde proiectul
